activitatea -4
Lectie de istorie și patriotism la Liceul Dimitrie Negreanu
29 noiembrie 2018
fetele din bt
Fetele de la Botoșani, premiate la Chișinău de ziua României
2 decembrie 2018
Vezi tot

Personalități botoșănene la Marea Unire

fundal

        Anii 1916-1917-1918 au fost poate printre cei mai dificili din istoria statului român constituit în 1859, dar suferințele și tragediile petrecute atunci au dus la atingerea idealului românesc: dorința românilor de a se vedea uniți într-un singur stat. Inclusiv la Botoșani a existat un puternic curent unionist, un curent care a determinat în mare parte Unirea Principatelor din 1859. Marea Unire pe care, astăzi, o sărbătorim pe 1 decembrie este un eveniment gândit, la care românii au visat și pentru care aceștia au acționat secole întregi deoarece țara noastră nu a fost mereu în forma pe care o cunoaștem astăzi. Marea șansă pe care românii au avut-o pentru a forma România Mare a fost intrarea țării în Primul Război Mondial, în august 1916. Odată cu intrarea țării în război au urmat doi ani dificili pentru țară, plini de decesele soldaților, bolile războiului ce au afectat populația, ocupația Bucureștiului și retragerea familiei regale și a elitei  românești la Iași. Acest Război de Întregire a Țării a condus și la implicarea la cote superioare a Botoșaniului, acesta dând dovadă de o prezență totată la evenimentele de atunci, un efort uman și material, dar și un spirit de jertfă remarcabil.

De-a lungul celor doi ani chinuitori ai războiului, avem parte la Botoșani de o prezență militară masivă. De aici au plecat pe front mai multe unități militare botoșănene, dar și dorohoiene: Regimentul 29 Infanterie Dragoș, din Dorohoi (care a dus lupte la Mărăști, suferind pierderi grele), Regimentul 37 Alexandru cel Bun Botoșani (din acest regiment făceau parte și mulți evrei, fiind considerat regimentul cu cei mai mulți evrei din armata română), Regimentul 8 Vânători Botoșani (a luptat la Cornul Măgurii, Măgura Cașin și Mărăști), Regimentul 35 Infanterie Botoșani (din acest regiment au făcut parte ca ofițeri și trei scriitori), Regimentul 77 Infanterie Botoșani (a luptat la Măgura Cașinului și Valea Șușniței), Regimentul 69 Infanterie Dorohoi (pe data de 26 august, acesta intră în luptă și înaintează peste 100 de km în teritoriul controlat de armata maghiară și se mărește cu soldați români din Ardeal ce trec la armata română).

Personalități botoșănene implicate

Sunt foarte multe persoane născute pe meleagurile noastre care au adus o contribuție deosebită Marii Uniri din anul 1918 și care au rămas în istorie. Unele dintre aceste persoane erau oameni cunoscuți și la acea dată, cu trecere în societate datorită funcțiilor în stat, a locului lor în societate prin descedența lor nobilă sau prin activitatea politică și publică din acea vreme. Documentele ne arată că scriitoarea Hortensia Papadat-Bengescu, născută la Galați, a fost infirmieră de război în regimentele de la Botoșani. Nicolae Iorga este unul dintre cei mai importanți oameni politici care și-au adus contribuția la încurajarea populației în acea vreme. În data de 14 decembrie 1916 a ținut un discurs în Parlament, prin care a deșteptat conștiința națională și a contribuit la îmbărbătarea armatei și a populației în fața inamicului deja instalat la București.

George Enescu le cânta răniților

enescu  În tot timpul războiului a mers prin orașe sau pe front și a îmbărbătat populația și armata, iar ziarul Neamul Românesc, era cel mai citit în tranșee. Întoarcea lui George Enescu în țară va coincide cu dezastrul din 1916 și va merge la Iași pentru a cere să fie mobilizat. O va însoți pe front pe Regina Maria și va vizita și alina sufletele răniților pe toată lungimea frontului. A ținut concerte pe front, la căpătâiul răniților, dar și în marile orașe ale Moldovei, iar banii strânși i-a donat orfanilor de război, armatei, dar și spitalelor pline de răniți. Dumitru Iov este un poet născut la Flămânzi ce își va dedica viața resuscitării culturale a Basarabiei într-o perioadă în care basarabenii nu știau nimic despre cultura română. Va juca un rol important în ceea ce privește Declarația de Unire de la 27 martie 1918, iar din aprilie 1918 este inspector al artelor și apoi perfect de Soroca.

Maiorul cu statuie în centrul vechi

Grigore Ignat a fost condamnatul unui grup de mitraliori care a murit în bătălia de la Mărășești. Maiorul a oprit aproape de unul singur, ore în șir, ofensiva. A fost găsit mort sub un morman de cadavre germane. În vara anului 1929, la 11 ani de la încheierea Primului Război Mondial, i-a fost ridicată și o statuie, astăzi amplasată în Centrul Vechi al orașului. Preotul Neculai Hodorobă a fost unul dintre cei peste 20 de preoți botoșăneni mobilizați în Primul Război Mondial. În august 1916 a fost mobilizat, ca preot militar, al Regimentului 69 de Infanterie. Va scrie un jurnal de front  ce se va transforma într-o carte apărută în anul 1923 și care va fi premiată de Academia Română și Societatea Scriitorilor Români.

ignat 2O importantă implicare au avut-o și oamenii de rând ai orașului. Populația Botoșaniului profund atașată cauzei neamului, susține de la mic la mare, printr-o sumă de mijloace umane, materiale, morale, brava noastră oștire. Au fost create chiar și orfelinate pentru orfanii de război. Astfel, s-a înființat și Societatea Ocrotirea Orfanilor, pusă sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regina Maria a României. Pe data de 1 decembrie, când la Alba Iulia s-a decis unirea definitivă a Transilvaniei, Banatului și a Maramureșului, presa botoșăneană a vremii descria momentul “După Basarabia vine Bucovina, iar după Bucovina vine Transilvania. Toate cele 3 surori se strâng la sânul mamei, iar mama le mângâie duios, iar noi cei care am trăit acest eveniment suntem generația cea mai fericită a neamului românesc”

Surse: “Biserica Botoșăneană și Marea Unire”- Ioan Iordachi, revista Luceafărul, Adevărul, știribotoșani.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *