Ziua Culturii Române. Ziua poetului. 15 ianuarie. La Botoșani, abia de astăzi se sting luminile sărbătorilor de iarnă. Asta-i tradiția aici. Sărbătorile de iarnă se încheie cu ziua lui Mihai Eminescu, Ziua Culturii Române. Dar ce avem de învățat din această zi?

E suficient oare să ne schimbăm poza de profil cu una a poetului? Ajunge simpla postare pe Facebook ori Insta a unui link cu o poezie a poetului? În niciun caz. Ziua Culturii Române. Prefer Române și nu Naționale. Ziua asta e un nou început (am vrut să zic restart, dar m-am corectat, măcar azi) pentru noi toți. Să conștientizăm mai mult și mai bine unde suntem și cât de mult merităm această zi. Cât de mult mergem la teatru într-un an? Câte cărți citim și mai ales, ce fel de cărți ne atrag? Cât de mult ne gândim să înlocuim în limbajul nostru de zi cu zi un cuvânt provenit din limba lui Shakespeare cu unul de al lui Eminescu? Ce muzică ascultăm? Cât de des citim o poezie? Cât de mult încercăm s-o înțelegem și nu s-o spunem pe de rost? Cât timp dedicăm oamenilor dragi? Câte filme vedem într-un an? Cât de mult am învățat dintr-un documentar ori câte emisiuni cu conținut profund am urmări? Cât de mult ne-am străduit să schimbăm ceva în comportamentul nostru pentru a fi mai buni, mai plini de respect pentru cei ce ne-au lăsat moștenire un trecut valoros? Cam despre asta, cred eu, e ziua culturii române. Altfel e doar tăcere.  Decât liniștea asta, mai bine reflecție.