În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890. De atunci și până la instaurarea regimului comunist, atât sub domnia regelui Carol I, cât și a regelui Ferdinand I, Ziua Muncii a fost marcată prin sărbători câmpenești, specifice satului românesc, dar și prin ieșiri la iarbă verde, în natură.
     În mediul rural, încă din cele mai vechi timpuri, ziua de 1 mai reprezintă ziua de Armindeni (ziua pelinului). Conform paginii de instragram la blouse roumanie, se juca hora, se organizau petreceri (cu lăutari) la pădure, se frigea miel, se bea pelin sau vin roșu, pentru schimbarea sângelui, alungarea ielelor și apărarea de boli. La întoarcerea în sat, bărbații își pun liliac sau flori de pelin la pălării.
În perioada regimului comunist, 1 mai s-a transformat într-o ocazie de promovare a cultului personalității liderului și a partidului comunist. Autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde și pe stadioanele orașelor. Muncitorii patriei și elevii, în ținute festive, erau încolonați și obligați să aducă elogii regimului comunist, la defilări grandioase, cu pancarte uriașe ce afișau chipurile conducătorilor, asemena manifestărilor care aveau loc pe 23 august.
     După 1990, importanța politică și de propagandă a acestei date a dispărut, iar românii se bucură de acest eveniment sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare sau la munte.
Din păcate, în acest an, ziua de 1 mai nu ne-a permis să ne bucurăm pe deplin de ea, în are liber, plecați în locuri diferite împreună cu cei dragi nouă. Chiar și așa, fiecare dintre noi a avut ocazia să își dea seama cât de importante erau momentele din ceilalți ani.
     1 mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internațională a Muncii. Există și excepții, de exemplu Australia, Elveția și Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială.
Americanii sărbătoresc Ziua Muncii la începutul lunii septembrie. În majoritatea țărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă, inclusiv în România.
Revenind în trecut, putem afirma faptul că în urma unui discurs avut de Hitler în 1933, ziua de 1 mai a fost transformată de către naziști într-o sărbătoare propagandistică.
Serbările câmpenești, chioșcurile cu bere și spectacolele nu lipseau, dar sindicatele fuseseră interzise. Organizațiile muncitorești au fost înlocuite cu directive de la partidul unic. Peste timp, grupări radicale folosesc retorica nazistă, participând la proteste violente având ca pretext ziua de 1 mai (de exemplu, în Germania).
În România, după evenimentele din decembrie 1989, timp de mai mulți ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivități decât la inițiativa unor reprezentanți ai unor partide precum PSM și PRM.
Post Views: 374