Întâmpinarea Domnului se sărbătorește la 40 de zile după Nașterea Domnului Iisus Hristos,pe data de 2 februarie.

Mântuitorul este dus la Templu de Fecioara Maria si Dreptul Iosif pentru împlinirea Legii, care prevedea că orice întâi născut de parte bărbătească sa fie dedicat lui Dumnezeu în a 40-a zi de la naștere. În Templu sunt întâmpinați de Dreptul Simeon si Sfânta Prorociță Ana. Deci, acea lege a Domnului împlinind-o Maica lui Dumnezeu, a venit acum în biserică, cu Pruncul Iisus. Apoi a adus jertfă, nu ca cei bogați, care aduceau un miel de un an, ci ca acei săraci, care aduceau două turturele sau doi porumbei, arătând în toate smerenie și iubind sărăcia, iar de mândria bogaților fugind.

În aceeași vreme când părinții au suit pe pruncul Iisus, ca să facă după obiceiul legii pentru dânsul, în biserică a venit, purtându-se de Duhul lui Dumnezeu, Sfântul Simeon, bătrânul, om drept și credincios.Atunci Sfântul l-a primit cu mare bucurie în Templul lui Dumnezeu.Atunci era acolo și prorocița Ana.Rămânând văduvă, tot restul vieții ei l-a petrecut cu dumnezeiască plăcere, nedepărtîndu-se de biserică, ci cu postul și cu rugăciunile slujind lui Dumnezeu tot timpul. Prorocița Ana, apropiindu-se în acel moment, multe prorociri spunea despre Pruncul cel adus în Biserica Domnului.

Atunci Sfântul Iosif cu Preacurata Născătoare de Dumnezeu, sfârșind în biserică toate, după Legea Domnului, nu s-au întors în Betleem, ci în Galileea, în cetatea Nazaret, iar de acolo au pornit în Egipt. Iar Pruncul creștea și se umplea de înțelepciune.

Prăznuirea Întâmpinării Domnului s-a așezat în vremea împărăției lui Iustinian, căci mai înainte de aceea, deși se făcea în Biserică pomenire despre Întâmpinarea Domnului, nu era prăznuită ca sărbătoare. Iustinian, dreptcredinciosul împărat, a poruncit să se cinstească ca un praznic dumnezeiesc al Născătoarei de Dumnezeu, precum sunt și alte praznice mari.😊