Aproape fiecare dintre noi are unul sau mai mulți frați sau surori, dar foarte puțini sunt cei care au cu adevărat o relație bună cu aceștia. În majoritatea cazurilor, apare sentimentul de rivalitate și gelozie între frați. De cele mai multe ori, părinții nu sunt deloc vinovați pentru acest lucru, deoarece știm că fiecare părinte își iubește copiii, în mod egal, iar acesta nu face nicio diferență între ei.

Însă copiii, în special cei de vârstă mai mică, vor tânji după toată atenția părinților lor, pentru că ei sunt de părere că lor li se cuvine totul. Desigur, copiii mici încă nu știu ce înseamnă iubirea și nici că toți suntem egali, așa că ei nu au nicio vină.

Același lucru se întâmplă și în cazul fraților mai mari, deși, de la o anumită vârstă, aceștia pot înțelege că fiecare este iubit în mod egal de ambii părinți. O exprimare mai potrivită ar fi, referindu-ne la copiii mai mari, sentimentul de a arăta că poate să realizeze multe lucruri. Sentimentul ,, eu știu mai bine decât celălalt„ , apare la toate vârstele, până aproape de vârsta buletinului, chiar. Dacă între copii este o diferență mai mare de vârstă, e la mintea cocoșului că cel mai mare nu va încerca să deseneze și el o floare, de exemplu, ca cel mic, ci poate va recita o poezie sau va învăța un cântec mai complex. În cazul opus, copilul mai mare va încerca să facă aproximativ aceleași activități pe care le face și cel mic, dar adaptate vârstei lui, desigur.

Sunt absolut sigură că toți părinții care au mai mulți copii se întreabă: “Ce să fac pentru a opri rivalitatea dintre frați?” , iar eu am decis să le răspund la această întrebare într-un mod cât mai simplu. Dar și frații mai mari se întreabă acest lucru, așa că, iată câteva sfaturi simple care te pot ajuta să ai o relație mai bună cu frații și surorile tale:

  1. Încearcă, pe cât posibil, să nu creezi o ceartă între tine și fratele sau sora ta. Vei observa că părinții tăi te vor aprecia mai mult decât decât de obicei, iar fratele tău îți va imita comportamentul, astfel evitându-se toate neînțelegerile dintre voi.
  2. Ajută-l și apreciază-l atunci când realizează ceva, pentru că, de cele mai multe ori, comportamentul negativ față de celălalt frate este cauzat de faptul că cei doi nu se apreciază unul pe celălalt. Cu siguranță fratele tău va face la fel.
  3. Arată-te interesat și implicat în tot ceea ce face el, sfătuiește-l, citește-i, faceți o activitate împreună. Chiar dacă anumitor copii nu li se pare la modă să facă acest lucru, îi vei influența și pe cei care nu își suferă frații, în bine, desigur.

Și sfinții au avut frați

Crezi sau nu, chiar și sfinții au avut frați, iar unii dintre ei au devenit sfinți împreună. Spre exemplu, Sfinții Mucenici  Doctori fără de arginți Cosma și Damian, doi frați care au avut o relație foarte bună unul cu celălalt, apreciindu-se și sprijinindu-se reciproc. Nu s-au certat niciodată, iar dragostea unuia pentru celălalt creștea pe zi ce trece. Aceștia au fost de meserie doctori, foarte pricepuți, lucrând împreună și trăind modest, rugându-se în fiecare zi și mergând la biserică împreună, unde se rugau intens lui Dumnezeu pentru ca acesta să le ofere viața veșnică, cea din Rai.

Aceștia s-au născut în Roma cea veche, primind învățătura cea creștinească de la părinții lor, oameni evlavioși și drepți. După ce au împlinit vârsta cea potrivită pentru a pleca din casa părintească, aceștia au studiat pentru a deveni doctori de oameni, dar și dobitoacele le vindecau miraculos. Sunt numiți Doctori fără de arginți pentru că nu luau plată celor pe care îi vindecau, știind că Dumnezeu a văzut fapta lor cea bună și îi va răsplăti în alt mod. Sfinții Cosma și Damian se trăgeau dintr-o familie înstărită, moștenind mulțime de averi de la părinții lor, dar pe acestea împărțindu-le săracilor, văduvelor și tuturor celor aflați în nevoi și lipsuri.

Însă, din păcate, oamenii care erau în slujba împăratului roman Carin nu suportau să vadă viața cea plină de fapte bune și miracole, din sătucul de la marginea Romei, a cuvioșilor. Așa că aceștia s-au dus în fața împăratului, îndemnași de cel rău, spunându-i și plângândui- se împăratului de cei car erau complet nevinovați. Stăpânul Romei, ascultând plângerea slujitorilor, a porunci să îi aducă pe Cosma și pe fratele său, Damian, la judecată. Slujitorii s-au dus în satul unde trăiau sfinții, dar oamenii, văzându-i și auzind că îi căutau pe tămăduitorii lor cei mai de preț, pe care îi iubeau nespus, au început să se roage de sfinți să se ascundă într-o peșteră, dar aceștia se împotriveau, dorind să își dea viața pentru Hristos. 

În cele din urmă, după îndelungatele rugăminți ale locuitorilor satului, sfinții s-au ascuns, fără voia lor, într-o peșteră pe care au găsit-o oamenii. Soldații care veniseră în sat, negăsind pe Cosma și Damian, s-au umplut de furie și mânie și, legând atunci cu lanțuri pe unii dintre bărbații nevinovați care trăiau în sat, se pregăteau să îi ducă spre Roma, spre a fi ei judecați, fără vină. Văzând acest lucru, sfinții au ieșit din peștera în care stătuseră ascunși, au început să alerge în urma cailor, implorându-i pe ostași să îi lase pe bărbați, în schimb luându-i pe ei doi pentru a merge în fața împăratului. Atunci slujitorii au dezlegat pe bărbații cei nevinovați, legându-i pe Cosma și Damian, care au fost duși la Roma, spre a fi judecați a doua zi, până atunci fiind atent ținuți în lanțuri.

A doua zi, fiind duși în fața împăratului, acesta încercând să îi convingă pe cei doi să jertfească zeilor, iscodindu-i cu ce fel de vrăjitorii tămăduiau ei oamenii bolnavi. Aceștia, purtând un lung dialog cu împăratul, au reușit, în cele din urmă, să îl aducă și pe el la dreapta credință. Întorcându-se la casa lor, mulțimea poporului se bucura și îi cinstea pe sfinți pentru fapta lor cea vitejească. Nu după mult timp, un doctor slăvit, de la care învățaseră și sfinții meșteșugul doctoriei, auzind de slava pe care o primeau Cosma și Damian, în inima lui a crescut, din ce în ce mai mult, ura față de foștii săi ucenici.

Deci chemându-i la el pe cei doi sfinți, i-a înșelat, rugându-i să meargă cu el pe munte pentru a adune felurite ierburi doctoricești, însă având în minte gândul de ai ucide. Ajungând ei pe munte, i-a trimis să culeagă ierburi și, fără ca sfinții să observe, a adunat pietre, mai apoi ucigându-i pe fiecare aruncând în ei cu acele pietre.

Sfinții Mucenici Doctori fără de arginți Cosma și Damian sunt un exemplu pentru fiecare dintre noi, aceștia trăind frățește și cu dragoste unul pentru celălalt până la moarte.🙏😇