Această frază pare să provină dintr-un discurs rostit de senatorul roman, Caius Titus, prin care acesta a sugerat că vorbele rostite ar putea fi ușor de uitat, pe când documentele scrise sunt păstrate și ar putea fi concludente în orice ocazie. Alții cred că expresia este de proveniență judiciară, din procedura probatoriilor (culegere a probelor în justiție – probatoriu, din latinescul probatorium). În toate împrejurările cuvântul scris constituie o probă foarte puternică, mult peste vorba rostită, motiv pentru care, înainte de a le așterne pe hârtie, cuvintele trebuie cântărite foarte bine. Altfel, totul e tardiv după publicarea unei cărți sau după apariția unei publicații, cum ar fi Buzz, de exemplu. Numai că la Buzz, prin micii jurnaliști, pasionați și meticuloși, orice inexactitate se elimină din start.

Revenind la „Verba Volant, Scripta Manent”, istoricul literar, poetul și eseistul Alexandru Balaci, specialist în limba și literatura italiană și în monografii ale renascentiștilor spune, referitor la cuvântul scris că „Memoria pe hârtie a umanității este cartea”. Genial mi se pare acest aforism! Și tot pentru cuvântul scris, în sensul duratei, dar mai ales al dezvoltării culturii naționale în epocă (pe la 1850), filologul de prestigiu Ioan Heliade Rădulescu îi îndemna pe cei care manifestau talent și interes: „Scrieți, numai să scrieți”. Culmea, tocmai el, viitorul prozator și îndrumător literar, care până la 10 ani vorbea și scria doar în grecește; apoi, învață să citească românește, grație legendelor populare. E prea frumoasă cugetarea lui Alexandru Balaci să nu o repetăm: „Memoria pe hârtie a umanității este cartea”; cartea pe care filozoful și scriitorul Gabriel Liiceanu o consideră „criterul simplu și sigur care te mută în lumea pe care o deschide”. Și cum lumea este o școală a căutării, iată concluzia pentru jurnaliștii Buzz: citiți, povestiți prin viul grai și scrieți. Ca un exercițiu perpetuu. Și chiar dacă vorbele zboară, să le dăm, totuși, puțină greutate: și ele pot fi sublime.

Redactor: Mădălina Mihai, autor: Titus Andrei