Ca elevă, membră în Consiliul Județean al Elevilor din Buzău, am învățat că dascălii buni dau copiilor rădăcini și aripi – rădăcini ca să nu uite unde s-au format și unde le este locul, și aripi ca să nu uite să viseze, străduindu-se, mai apoi, să transforme visurile în realitate.

Și cum întreaga viață pe acest Pământ este o școală la care am datoria să învăț, am învățat că orice vârf aș cuceri, nu trebuie să mă opresc, pentru că urmează un altul și un altul, de fiecare dată tot mai înalt; am învățat că pot să nu ajung eroină, dar acolo unde sunt, trebuie să-mi fac datoria; am învățat că o lumânare poate aprinde alte mii de lumânări… așa cum un singur om poate schimba o generație întreagă!

Am avut bucuria să particip la o activitate organizată de Consiliul Național al Elevilor, având ca scop recunoașterea și premierea elevilor, profesorilor, părinților, comunităților locale, inițiativelor și reformelor de succes în domeniul educației, activitate ce s-a desfășurat în perioada 15 martie – 2 iunie pe mai multe etape – trimiterea nominalizărilor, selecția semifinaliștilor, perioada de jurizare, votul publicului și, la final, desfășurarea evenimentului.

Astfel, pe data de 2 iunie 2023 prestigioasa clădire a Ateneului Român din București a găzduit cea de-a VI-a ediție a Galei Elevului Reprezentant, ediţie marcată de tema „A hopeful change: Reshaping Education”, având o semnificație specială prin faptul că s-a desfășurat sub auspiciile Casei Regale a României, dând astfel o deosebită importanță educației și implicării active a tinerilor (și nu numai) în dezvoltarea societății.

În deschiderea evenimentului au luat cuvântul: Miruna Croitoru, președinta Consiliului Național al Elevilor, Alteța Sa Regală Principele Radu al României, Gabriel Vockel, reprezentant adjunct al UNICEF în România, Bogdan Cristescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației, Radu Szekely, activist în mediul educațional, Iuliana Constantinescu, vicepreședinta Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți și Alexandra Miron, vicepreședinta Consiliului Tineretului din România, aceștia subliniind importanța incluziunii, participării active și evidențiind faptul că implicarea înseamnă schimbare și în domeniul educației.

Emoții mari au fost pentru cei care au urcat pe scenă pentru a fi premiați, pentru că în această perioadă în care asupra învățământului și a dascălilor din România planează anumiți indici de nemulțumire, fiind și cauză a grevei pe care au organizat-o și la care nu vor să renunțe până când nu obțin recunoașterea care să le aducă o stare de confort, premiile obținute au venit să arate profesorilor, elevilor și părinților, deopotrivă, că există întotdeauna un ochi ațintit asupra celor care, printr-o implicare desăvârșită, reușesc să transforme tot din jurul lor în bucurie, dorința de a fi mai buni și încrederea că prin curaj și perseverență rezultatele nu pot fi decât de excepție.

Pe podium s-au aflat și două doamne profesoare din Școala Gimnazială Nr. 11 Buzău, care au fost recunoscute și premiate în cadrul Galei Elevului Reprezentant 2023 cu distincția „Profesor de nota 10”, respectiv  Ramona Șerban, profesoară de limba română, care a primit Premiul Publicului și Iulia Cristian, profesoară de limba română și de limba franceză, care a obținut Premiul 2. Aceste distincții vin să evidențieze efortul și dedicarea acestor profesori în transmiterea cunoștințelor și formarea elevilor, iar succesul lor reprezintă o sursă de inspirație pentru întreaga comunitate școlară.

Pentru implicarea și efortul lor, merită recunoștința și felicitările noastre, dar și o scurtă prezentare. De aceea am stat de vorbă cu dânsele și consider că răspunsurile pe care le-am primit la întrebările adresate sunt relevante, pentru a vi le face cunoscute.

A.G.: Ce înseamnă această nominalizare? Este primul premiu atât de important pentru dumneavoastră?

Iulia Cristian: Nominalizarea venită din partea elevilor este cea mai valoroasă pentru mine, deoarece ceea ce rămâne în sufletul copilului contează cu adevărat, acesta amintindu-și anumite momente în care se conectează cu profesorul, nu cunoștințe teoretice. Este, într-adevăr, primul premiu foarte important pentru mine, deoarece este un premiu care nu contorizează numărul proiectelor, ci amprenta pe care o lasă profesorul asupra copiilor. Așa ceva este tare greu de măsurat.

A.G.: Ați predat atât în mediul rural, cât și în mediul urban. Motivarea copiilor spre a învăța și a se apropia de carte ține și de această proveniență a lor?

I.C.: Da și nu. Am început în mediul rural și, așa cum am mai spus, nevoile acestor elevi sunt în mare parte afective. Unii învață pentru a-și depăși condiția, pentru a evada, unii nu învață pentru că nu le sunt asigurate nevoile primare. În mediul rural, pentru copil, dacă știi să ți-l apropii, ești mai mult decât un părinte. Mediul urban vine cu alte provocări: copii mai puțin motivați, distanțarea față de profesor este mai mare, sunt distrași de mai mulți factori. Munca e mai mare pentru a-i motiva, iar în ceea ce privește empatia, este mai greu de stabilit, însă nu imposibil. Trebuie să câștigi încrederea copilului pentru a fi partenerul tău, trebuie să ai altă abordare, altă viziune, însă consider că toți copiii au ceva de oferit și indiferent de mediul din care provin, contează să descoperi aceste lucruri.

A.G.:  Cum îi determinați pe elevi să fie atrași de disciplinele pe care le predate, în condițiile în care astăzi, și din cauza telefoanelor, sunt tot mai demotivați?

I.C.: Îmi place să cred că fac orele altfel, de câte ori pot. Activitățile extrașcolare, proiectele îi atrag întotdeauna, chiar și folosirea tehnologiei este un punct forte. Elevii sunt atrași de ceea ce e nou, trebuie să se regăsească, trebuie să ne adaptăm tot timpul. Am avut profesori model și eu, la rândul meu. Am învățat de la ei că orele de curs trebuie presărate și cu altfel de momente: povești personale, glume, întrebări despre ei. Putem aduce cunoștințele de la orice materie în realitate. Este foarte important ca ei să regăsească utilitatea a ceea ce învață în realitate.

A.G.: Dumneavoastră predați și limba franceză, iar astăzi copiii iubesc mai mult limba engleză. Cum reușiți să-i faceți să învețe cu drag și această limbă?

I.C.: Este foarte provocator. Orele de franceză încep cu istorie și geografie, unde elevii vin în completarea mea, fără să conștientizeze că întră în joc. Perioada de pandemie a fost o mană cerească pentru mine, în această privință. Elevii s-au aflat în elementul lor. Am folosit și încă utilizez: platforme, jocuri, povești, benzi desenate, proiecte pe hârtie sau în format digital, videoclipuri. Este mai greu începutul, deoarece pronunția corectă se dobândește în timp, dar profit de curiozitatea lor și fac paralela cu limba română și engleză tot timpul.

A.G.: Sunteți un profesor foarte implicat în proiecte internaționale, în special Erasmus. Cât de mult vă inspiră în metodele dumneavoastră de predare practicile văzute în țările în care ați ajuns?

I.C.: Am participat și am coordonat proiecte Erasmus implementate în mediul rural și am văzut multitudinea beneficiilor asupra copiilor. Dacă vrem o schimbare a mentalității, atât în cazul profesorilor, cât și în cazul elevilor și părinților, trebuie, neapărat, să implementăm astfel de proiecte. Am constatat: că elevii noștri au multe cunoștințe, dar nu sunt valorizate, că nu evidențiem abilitățile elevilor, că nu avem resurse materiale pentru dezvoltarea acestora, că nu avem parteneriate reale profesor-elev-părinte-comunitate. Implicarea adevărată constă în acest tip de parteneriat. De aceea încerc să scot elevul din sala de clasă și să îl ancorez în realitatea de zi cu zi. Activitățile extrașcolare sunt un prilej de învățare cu un impact mai mare asupra copilului. Ceea ce am învățat din aceste proiecte este că trebuie să formăm elevii în spiritul însușirii unor valori care să devină principii de viață, nu doar roboți care să redea cunoștințe teoretice, să îi facem să se simtă valorizați pentru ceea ce pot oferi bun celor din jurul lor.

A.G.: Există un sistem educațional dintr-o anume țară care v-a impresionat, și de ce?

I.C.: Da, există. M-a impresionat foarte tare o școală din Letonia, unde părinții erau parteneri reali, implicați, dotările materiale ale școlii erau incredibile, numărul elevilor era mai mic. Acestea făceau ca elevii să fie mai implicați, profesorii să lucreze cu drag. În majoritatea școlilor europene birocrația este diminuată, există laboratoare pentru mai toate materiile și există spații pentru activitățile extrașcolare. Comunitatea locală vine în sprijinul școlilor prin amenajarea unor spații de învățare, de multe ori gratuite.

A.G.: Dacă ați avea această putere, ce ați schimba în sistemul de educație de astăzi?

I.C.: Aș schimba multe. Aș diminua conținutul teoretic, aș realiza un sistem digital pentru toate hârtiile pe care le elaborăm (în școlile private există, așadar se poate), aș face învățarea mai practică, aș construi laboratoare pentru a valoriza elevii, aș diversifica oferta de opționale pe care elevii să și le aleagă singuri, nu în funcție de nevoia de realizare a catedrelor. Ar fi multe de spus, însă… mai avem mult până când vom ajunge acolo.

A.G.: Ce alte proiecte internaționale (sau nu neapărat) aveți fixate?

I.C.: Mi-aș dori să pot aduce și alte proiecte în școală, însă, pentru anul viitor, îmi propun să pornesc un proiect eTwinning despre cultură și civilizație, un proiect județean de public speaking (poate așa prind și eu curaj să vorbesc în public😅) în limba română și, poate, în limba franceză și proiectul pe care îl am deja „La Francophonie”; și să nu uităm, continuăm Clubul de lectură cu revista clubului.

Pornind de la aceleași principii și aplicând reguli deosebite pentru elevi, doamna profesoară Ramona Șerban reușește, de asemeni, să creeze o conexiune deosebită cu elevii dânsei:

„Am renunțat la fișe de lecturi obligatorii, învechite…”

A.G.: Ce înseamnă acest premiu? Este primul premiu atât de important pentru dumneavoastră?

Ramona Șerban: Pentru mine acest premiu este foarte important pentru că vine de la cei mai importanți actori ai actului educațional, elevii! Le sunt foarte recunoscătoare! Am mai avut parte de o astfel de bucurie, când cei de la Adservio au împlinit 10 ani de existență și au organizat o gală, prilej cu care elevii mei m-au desemnat „Profesor de nota 10”!

A.G.: Foarte mulți dintre cei care v-au nominalizat, mai ales elevi, au punctat asupra mentalității deschise pe care o aveți la catedră. Cum reușiți să-i atrageți pe copii spre a învăța cu plăcere limba română?

R.Ș.: Sunt de părere și o spun de câte ori am ocazia că școala trebuie să evadeze dintre cei patru pereți neprietenoși ai sălii de clasă! Ca și în viață, ceea ce oferi, primești! Așadar, îmi centrez atenția, dragostea pe elev, pe nevoile lui, pe ceea ce simte, încercând să-l înțeleg, să-l validez, să-l sprijin! Răspunsul e simplu și natural: ei vin spre mine!

A.G.: Este telefonul pe care copiii de azi îl folosesc foarte mult un impediment în calea învățării limbii române?

R.Ș.: Telefonul nu este deloc o piedică, din contră – este acel instrument magic cu care suntem mereu în contact, la un click distanță de orice tip de informație, deci și de poezie, cărți, evenimente culturale! Cum aș putea primi creațiile lor pentru multele concursuri la care participăm, dacă nu pe telefon, în miez de noapte?😀 Le sunt disponibilă MEREU!

A.G.: Am văzut că dumneavoastră integrați acest mijloc de comunicare al noii generații în procesul de învățare… cât de util simțiți că este?

R.Ș.: Cred că am răspuns mai sus! Telefonul este indispensabil, e „arma” noastră secretă, pe care trebuie, însă, să o controlăm noi pe ea, nu ea pe noi!

A.G.: Cum îi motivați pe copii, astăzi, să citească?

R.Ș.: Am renunțat la fișe de lecturi „obligatorii”, învechite! Tinerii trebuie lăsați să citească ce vor (doar din umbră îi supraveghem☺)! Așadar, citim ce ne place, împărtășim în clasă, povestind oral, liber (nu prin „caietul de lecturi suplimentare” – copiat de pe net), participăm la multe concursuri care au ca punct de plecare CARTEA: CdIdei în cărți, Pașaport pentru lectură, Locuiește în poveste etc. Nu ratăm niciun târg de carte, la câte putem ajunge, avem Clubul de lectură, organizăm întâlniri cu scriitori și multeeeee altele! 🫶

A.G.: Este limba română o disciplină greu de predat?

R.Ș.: Limba română e minunată și e ușor de predat, deși, dacă ar fi să decid eu, aș mai elimina din materia de gramatică, foarte densă, și aș face spațiu mai mult pentru lectură, creativitate, teatru, dezbateri etc.

A.G.: Cât de mult vă pregătiți dumneavoastră pentru a preda noi cunoștințe elevilor? Asta pentru că, din ce am observat, orele la dumneavoastră nu seamănă.

R.Ș.: Orele mele nu seamănă pentru că nu pot să fac de două ori același lucru, schimb de fiecare dată ceva (fișe de lucru, abordarea, chiar și tonul vocii)! Îmi adaptez actul de predare în funcție de nivelul și starea elevilor! Încerc să fac totul cât mai dinamic, natural și intens, iar la finalul orei, când auzim soneria, ne mirăm cu toții: „Când a trecut așa de repede?!” Tinerii au nevoie de iubirea, atenția și sprijinul nostru!

A.G.: Dumneavoastră cum erați ca elev și când v-ați dat seama că vreți să fiți profesoară de limba română?

R.Ș.: Eu am știut că vreau să fiu profesoară de limba română din gimnaziu, unde am avut-o drept model pe doamna mea dragă, prof. Istrătescu Valerica! Am fost „pierdută” un pic prin liceu, unde am urmat un profil de mate-info, dar am revenit la drumul meu și sunt fericită și împlinită așa!

A.G.: Dacă ați avea această putere, ce ați schimba în sistemul de educație de azi?

R.Ș.: Aceasta este o întrebare la care aș avea atât de multe idei! O să mă rezum, însă, la două dintre ele: tot învățământul trebuie centrat pe elev și pe nevoile lui (dar la modul real!). Trebuie să îi educăm realmente pe tineri pentru viață, atât la gimnaziu, dar mai ales la liceu! De asemeni, tinerii au nevoie de iubirea, atenția și sprijinul nostru! Consider că trebuie să ne implicăm mai mult emoțional, să fim mai empatici și mai sensibili la nevoile lor! Să-i IUBIM! Școala nu este un simplu job, e mult mai mult!

Pentru mine a fost o mare bucurie să fiu prezentă la Gala Elevului Reprezentant 2023, unde am avut posibilitatea să cunosc oameni deosebiți, care se remarcă în activitatea desfășurată, elevi și profesori care, probabil, vor reuși să aducă pentru toți cei din jur bucurie prin proiectele pe care le implementează sau în care se implică. De aceea am dorit să v-o prezint și pe Delia Glăvan, vicepreședintă în Consiliul Național al Elevilor, care a împărtășit cu noi gândurile și impresiile sale despre eveniment.

A.G.: Ce înseamnă implicarea voastră  în organizarea acestui eveniment? Ce ați făcut mai concret? 

Delia Glăvan: Implicarea noastră a ținut de fiecare segment organizatoric al evenimentului,  că vorbim de partea logistică (platforma de nominalizare a persoanelor/demersurilor ce s-au făcut remarcate în comunitățile lor, sponsorizări financiare, materiale promoționale, locația de la Ateneu, firma de catering și alte aspecte de genul), că e vorba de zona de resursă umană (prin contactarea membrilor juriului de la fiecare categorie a Galei și organizarea atentă etapizată a jurizării nominalizaților, contactarea subsecventă a câștigătorilor fiecărei categorii, invitarea tuturor actorilor importanți din sectorul de învățământ în cadrul Galei).

A.G.: Cum ai ajuns să te ocupi de acest eveniment? Ce înseamnă pentru tine?

D.G.: Deși nu intră direct în portofoliile de care mă ocup din cadrul CNE, m-am implicat mult în tot ce înseamnă organizarea Galei, ediția a VI-a. Am ajutat la finanțarea evenimentului prin discuții constante cu reprezentanții BCR în vederea sponsorizării noastre pentru acoperirea costurilor rezultate în urma obținerii materialelor promoționale. Tot în acest sens, am fost în permanent contact cu firma ce ne-a oferit materialele (mape, pixuri, trofee, plachete și agende) și, desigur, m-am ocupat de tot ce însemnă categoria Profesor de 10 din cadrul GER.

A.G.: Cum a evoluat evenimentul de-a lungul anilor și care sunt principalele momente sau realizări pe care le-ai observat în edițiile anterioare?

D.G.: Cred că fiecare format al Biroului executiv al Consiliului Național al Elevilor și-a lăsat într-un mod unic amprenta asupra Galei Elevului Reprezentant, care anul acesta s-a aflat deja la a șasea ediție. Posibil cele mai mari reușite de pe parcursul timpului din cadrul evenimentului reprezintă aflarea ultimelor ediții sub auspiciile Casei Regale a României, dar și participarea directă a reprezentanților Ministerului Educației, ai Administrației Prezidențiale, ai reprezentanței UNICEF în România și ai altor organizații importante din învățământ, precum Federația Națională a Părinților, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești etc.

A.G.: Ce mesaj transmiteți tinerilor și celor implicați în educație prin intermediul Galei Elevului Reprezentant?

D.G.: Iubesc atât de tare generația noastră pentru că văd în fiecare zi potențialul incredibil al nostru în ceea ce privește reprezentarea, diplomația și ieșitul în față pentru a sesiza o problemă și mersul până-n pânzele albe pentru a o rezolva. Asta ne și propunem să promovăm prin intermediul Galei: implicare în comunitate și dovada că schimbarea pornește de la fiecare dintre noi. Le transmitem cele mai importante două modalități de contribuire la schimbare: prin implicarea personală de la cel mai mic nivel (orice fel de organizație locală, grass root, care ajută punctual oamenii din comunitatea proximă) până la cel mai înalt (politică, prin implementarea legilor care urmăresc intrinsec bunăstarea populației), precum și votarea informată în orice formă de alegere care se soldează cu impactul asupra noastră, asupra celor ce ne înconjoară și, inevitabil, asupra mediului înconjurător.

A.G.: Cum vi se pare evenimentul, acum, la final? V-a întrecut așteptările?

D.G.: Mi se pare că mereu este loc de mai bine, iar ediția de anul acesta nu este o excepție. Personal, as fi insistat mai mult pe partea tehnică pentru o desfășurare fără probleme a segmentului de sonorizare și video. În rest, am primit feedback pozitiv din partea participanților și sperăm că s-au simțit într-adevăr bine în cadrul evenimentului.

A.G.: Ce alte evenimente aveți în plan pentru perioada următoare/anul școlar viitor?

D.G.: În ceea ce privește demersurile viitoare, tocmai ce urmează să lansăm consultarea anuală ce stă la baza RISEN (Raportului privind Implementarea Statutului Elevului la nivel Național), chestionar care ne ajută să vedem cum ne poziționăm în fiecare an față de gradul de respectare al Statutului Elevului, act ce stipulează toate drepturile și îndatoririle elevilor, din toate unitățile de învățământ din România. În urma completării chestionarului, va urma să lansăm raportul la începutul anului școlar viitor.

Totodată, urmează și Adunarea generală a CNE din timpul verii, eveniment unde urmează să aibă loc alegeri în cadrul Biroului executiv al Consiliului Național al Elevilor, deci unul cu un mare impact asupra activității viitoare a CNE.

Gala Elevului Reprezentant din acest an a adus în prim-plan importanța educației și a implicării active a tinerilor în dezvoltarea societății. Evenimentul a reunit profesori dedicați și elevi talentați, demonstrând că munca lor depășește granițele sălilor de clasă și are un impact semnificativ asupra comunității, având puterea de a influența și transforma viețile elevilor lor.

Această ediție a Galei Elevului Reprezentant a fost un succes și o dovadă a valorii educației și a importanței pe care o are în societatea noastră. Cu profesori inspirați și elevi implicați, sunt sigură că viitorul învățământului va fi luminos și plin de realizări remarcabile!

Autor: Alexandra Gheorghe

Post Views: 1.700