Sute de botoșăneni sunt prezenți în această dimineață la slujba Utreniei și Sfânta Litrughie oficiate la Biserica Sfânta Parascheva de pe pietonalul Unirii. Coada era dimineață, în jurul orei 10.00, până după localul La Strada. Credincioșii așteptau cu flori pentru a se ruga la cea care este astăzi sărbătorită în calendarul ortodox. În curtea Bisericii a fost adusă racla în care se află un veșmânt ce a acoperit Sfintele Moaște ale Sfintei Parascheva.

 

Cine este Sfânta Parascheva?

Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe tarmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune că pe când avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: “Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o determină să-și dăruiască hainele sale săracilor.

Bisericile care au ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasa Parascheva sunt într-un număr mare. Astfel, în Arhiepiscopia Bucureștilor sunt peste 33 de biserici, în Arhiepiscopia Târgoviștei 18, in Episcopia Buzaului 29, în Episcopia Dunării de Jos 24, în Episcopia Alexandriei și Teleormanului 4, în Arhiepiscopia Iașilor 35, în Arhiepiscopia Sucevei și Rădauților 5, în Episcopia Romanului 22, în Arhiepiscopia Sibiului 47, în Episcopia Maramureșului și Satmarului 6, în Arhiepiscopia Timișoarei 18, în Episcopia Caransebeșului 5, în Mitropolia Basarabiei 6. Episcopia Ortodoxa a românilor din Ungaria are la Gyula o biserică cu hramul “Sfânta Parascheva”, construită în anul 1834. Românii din Malovista (Macedonia), Torino (Italia), Paris (Franta), Wakefield, Massachusetts (SUA) au biserici al caror hram este Sfanta Parascheva.

Obiceiuri și tradiții

Sărbătoarea Sfintei Vineri, foarte populara în rândul românilor, provine din cultul zeiței romane Venera (latinescul „venere“ înseamnă „ziua săptămânii dedicată lui Venus“), zeița frumuseții și a dragostei. Întrucât vestea despre minunile Sf. Parascheva se răspândise în toata țara, ea a fost numită Vinerea Mare de toamna sau Vinerea celor 12 vineri. De altfel, onomasticul grec „paraskevi“ înseamnă „a cincea zi a saptamanii, vineri“. Sfânta Vineri era considerată stăpăna peste lumea femeilor, îndeletnicirile acestora (cusutul, torsul, tesutul) fiind controlate de ea. Considerată aparatoarea călătorilor, păsărilor și animalelor, ea dăruia și frumusete fetelor ce o ascultau. În cinstea Sfintei Vineri, femeile nu torceau, nu spîlau rufe și nu făceau pâine vinerea, pentru a nu fi orbite și lîsate văduve (Sfânta fiind văduva). Mai erau interzise spălatul pe cap, împrumutatul din casa și petrecerile. Aceste superstiții au cazut astăzi în uitare, ele nefiind încurajate de Biserică.

Post Views: 378