Sunt încă sub impresia unei povești de Crăciun. Până mai ieri trăiam cu senzația vagă că astfel de întâmplări se petrec doar în povești. Pare incredibil să vezi și să simți atâta tristețe… Când toți asteptăm miracolul nașterii Lui, să constați durerea lumii într-un om e dincolo de cuvinte. Crăciunul vine pentru toți și totuși, mulți trăiesc pe străzi, în frig și-n zloată. Să mulțumim Cerului că suntem, că avem, că putem…

Îmi povestea la telefon Titus Andrei (omul de radio – n.r) chiar azi, cu o zi înainte de Ajunul marii sărbători un fapt la care a fost martor. Martor cu lacrimi în ochi.

Tocmai ce ieșea din biserica Delea Veche unde fusese la spovedit când un tânăr curat, nu neglijent, brăzdat de griji și probleme, i-a deschis ușa. Buzele lui au murmurat ceva, neînțeles, tulburat. Titus l-a întrebat, în nedumirirea lui: “Măi băiete, tu chiar ai nevoie sau minți? Ești în fața Bisericii!”

Băiatul i-a confirmat cu figura lui tristă și demnă totodată, continuând în cuvinte dureroase: “Dorm pe străzi.”

Titus i-a zărit geanta cu paturi și perne, iar tânărul i-a povestit cum doarme pe străzi. Un om ca noi toți. “Dorm cu prietenul meu cel mai bun.”, i-a mai spus băiatul în tristețea pe care el nu și-o mai simte. Și a arătat spre banca de lângă lăcașul de cult.

O cățelușă care îl urmărea cu privirea pe băiatul de langa biserică. “Bety!”, a strigat-o tânărul și aceasta a zburat parcă ajungând lângă stăpânul său. Absolut incredibil.

Ochii cățelușei l-au privit pe Titus secunde în șir. Titus a mângâiat-o după ce l-a întrebat pe stăpânul ei dacă poate să facă asta. “Și unde doarme cățelușa noaptea?“, l-a întrebat Titus pe băiat. “Cu mine, sub pături“, i-a răspuns senin, ca și când traiul lui ar fi o normalitate. “Îți dai seama, băiatul ăsta a crescut cățelușa aia de mică ?” mi-a mai spus Titus plângând de-a binelea la telefon. I-a dat un ban și apoi s-au despărțit.

Titus a plecat răsunându-i în minte ca un ecou bizar ultimele două cuvinte din gura tânărului: “Crăciun fericit!”

Băiatul a intrat în biserică pentru că i s-a promis și aici, de ieri sau de cândva, niște bani pentru el, dar pe care el îi va împărți frățește cu prietenul lui cel mai bun.

Titus a mers mai departe. “Crăciun fericit! Și sănătate!”. Încă  aude urarea ca un ecou lung deși s-a îndepărtat de ceva timp de curtea bisericii unde l-a întâlnit pe băiat.

Acum că ți-am povestit ce am auzit, mai poți să definești oare tristetea? Mai simți vreo supărare pentru ceea ce tu n-ai? Durerea toată e închisă scheletul firesc al vieții unui om. Își duce crucea mai bine decât oricare dintre noi. A lui și a prietenului cel mai bun. Un om și un câine.

 

Post Views: 464