Minunea este o componentă a lumii, este excepția, iar universul e plin de minuni. Din cele șapte, multiplicate de milioane de ori de-a lungul mileniilor în expresia A opta minune, supunem atenției, în această ediție Buzz, un ultim comentariu despre alte două monumente – uimitoare ale Antichității. Până acum ne-am referit la piramida lui Keops și adaug doar atât: când cucerea Egiptul, în 1798, Napoleon calcula că piatra folosită la ridicarea acestei piramide ar ajunge pentru a clădi un zid de un metru înălțime în jurul Franței, în totalitate. Câteva date în jurul „altor minuni”:

👉 Grădinile suspendate din Babilon (Grădinile suspendate ale Semiramidei), constituie a doua minune a lumii, mai tânără cu 200 de ani față de piramida lui Keops. Grădinile erau compuse din mai multe terase,
așezate în trepte la 5 m distanță, legate între ele prin împletiri ornamentale de plante urcătoare, vegetație luxuriantă. Ajungeau până la 90 m înălțime pe o suprafață de 15.000 mp. Erau pe locul unde este astăzi orașul Bagdad, capitala Irakului și se zice că Grădinile ar fi dispărut în secolul I (î.Hr.), distruse de cutremur, sau dărâmate de perși (actualii
iranieni) în timpul ocupării Babilonului. Când Alexandru cel Mare a ajuns la Babilon (în traducere ,,Poarta zeilor”), a găsit numai ruine. Legenda mai spune că Grădinile ar fi fost construite de regele Ninus, ca un dar pentru soția lui, Semiramida, de unde și a doua denumire.
👉 Statuia lui Zeus din Olimpia, realizată în anul 435 (î.Hr.), în orașul Olimpia din Grecia, sculptată în fildeș și ornată în aur. A constituit urmarea victoriei decisive a grecilor asupra perșilor, avea o înălțime de 13
m și-l reprezenta pe Zeus ținând în mâna dreaptă statuia unei zeițe, pe cap avea ramuri de măslin, iar în mâna stângă ținea un sceptru cu un vultur de aur. Expresia feței lui Zeus însemna forță și seninătate. Se crede că în anul 394 (d.Hr.) statuia, ca și columnele din Templul Artemisei din Efes pentru construirea catedralei Sfânta Sofia, a fost transportată la Constantinopol. Dar, avea să fie distrusă de un incendiu în anul 475, iar din minunea olimpiană nu a rămas decât soclul. Sperăm ,,să rămână” ceva și din cele trei rubrici ,,Carpe diem” din ziarul Buzz (iulie, august, septembrie). Acestea nu sunt scrieri apocrife, ci doar rezultatul consul -tării unor enciclopedii. În afara faptului că pot constitui o modestă sursă de a informa, rubricile și-au propus să puncteze contribuția uriașă a res- pectivelor minuni pentru istoria civilizației. Să fie oare și publicația Buzz a opta minune a presei de la noi, prin sinceritatea, inocența, diversitatea, actualitatea subiectelor propuse de micii jurnaliști? Spun asta de dragul acestor copii cu o infinitate de căi ale cunoașterii și rămâne departe de mine gândul de a glazura finalul. Totuși, la asemenea subiecte, finalul nu poate fi decât reluarea străvechiului și uimitorului proverb arab:

,,Omul se teme de timp, iar timpul de piramide.”

( Autor: Titus Andrei – Radio România; redactor: Ioana Ivaș)