Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a încheiat manifestările Zilei Culturii Naționale cu evenimentul „Strigoii” – reconstituirea unui concept Eminescu-Enescu. Programul a fost deschis de Decernarea Premiului Național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii române, Laudatio pentru laureat fiind rostit de Emil Hurezeanu, Ambasadorul României la Viena.

Invitații editiei, au fost prezenți, în mare majoritate, online. Cu toate acestea, sala Casei de cultură a fost una plină.

Câștigătorul premiului Eminescu a fost desemnat tânărul muzician Gabriel Bebeșelea care a completat după Cornel Țăranu și Sabin Păutza partitura oratoriului, ,Strigoii”. Opera a fost compusă de Enescu în perioada octombrie-noiembrie 1916, după versurile lui Eminescu scrise în 1876.

„Ce face Gabriel Bebeșelea este  să completeze ideația (…) O creativitate aureorală, plină de conținut în care își desfășoară activitatea Gabriel Bebeșelea. Nu doar că descoperă lucruri pe care alții nu le știu, dar el poate, între atâtea avioane și atâtea partituri, să piardă timp în arhive, căutând lucruri pe care nu e sigur că le va găsi. Faptul că Gabriel Bebeșelea are acești senzori de detectare, de punere în pagină a acestor realități mi se pare extraordinar.”, a spus Emil Hurezeanu in laudatio lui.

„Meritul acestui premiu este al domnului Cornel Țăranu…”

Gabriel Bebeșelea a urmat celui care a susținut susținut laudatio pentru munca sa.
„Pe cât de recunoscător și onorant este acest premiu, trebuie să vă spun, dacă îmi este îngăduit, cred că meritul acestui premiu e al domnului Cornel Țăranu. Îi datorăm apariția acestor Strigoi după moartea lor, prin pierderea manuscrisului. Există mai multe surse contradictorii, linii care nu se întrepătrund asupra manuscriselor. Romeo Drăghici, fondatorul muzeului „George Enescu”- un personaj destul de controversat- spunea că acest manuscris a fost descoperit la Iași, în 1957, dar nu sunt foarte multe mărturisiri. Așadar sunt multe ipoteze de lucru despre dispariția și apariția anumitor manuscrise enesciene, dar ele pot fi aduse în fața publicului. M-aș fi bucurat să fi fost acum un an acest premiu, pentru că puteam sa i-l dăm lui el dispărând pe 18 iunie. De multe ori se spune că Enescu s-a născut cu „Poema română”, dar nu e așa, pentru că există și la el o perioadă embrionară. Mulțumesc foarte mult pentru acest premiu și mai ales o fac în numele domnului Cornel Țăranu care s-ar fi bucurat că munca lui de cercetare este apreciată.”

Cornel Țăranu a fost un compozitor și dirijor român, membru corespondent (1993) și ulterior titular (2012) al Academiei Române.

Premiul Eminescu a fost acordat în aceasta seară pentru opera „Strigoii” compusă de George Enescu și descoperită de Cornel Țăranu și Sabin Păutza – a mai ținut să puncteze Bebeșelea. Munca celor doi a fost continuată ulterior de tânărul muzician câștigător al premiului in această seară.

Bebeșelea n-a fost prezent la Botoșani deoarece se află in Germania între două repetiții. El a susținut discursul online.
Cei interesați pot să consulte manuscrisul operei „Strigoii” la Biblioteca Academiei Române.

Muzicianul Mihai Cojocaru, botoșănean la origine, a fost moderatorul întâlnirii propuse de Memoriaul Ipotești.

Dan Sediu a fost profesorul cu care Gabriel Bebeșelea și-a facut teza  de doctorat și tot prin intermediul online-ului a spus . „Teza de doctorat a lui Bebeșelea e foarte  interesantă pentru că arată că un mare muzician poate fi și un cercetător adevărat. (…) Reușește să-și creeze o viziune proprie conceptual cu ajutorul unor opusuri mai puțin cunoscute. Lucrul acesta se întâmplă în concertele lui Bebesele nu doar cu lucrări mai puțin cunoscute. (…) 

„Premiul e al lui Bebeșelea”

Gabriel Bebeselea a intrat  pe această mină de aur care e creația enesciană și Cornel Țăranu i-a fost o călăuză foarte competentă. A impregnat și  generațiilor care i-au fost aproape acest virus al căutării în arhive și al descoperirii necunoscutului.  „Strigoii” lui Eminescu e un poem cunoscut. (…) Sigur că sunt multe argumente pro și contra, dar ce trebuie reliefat aici, e adevărat ce spunea  Gabriel Bebeșelea, bobârnacul îi aparține lui Cornel Țăranu, dar premiul e meritat de Gabriel Bebeșelu,  pentru că s-a  zbătut să descopere mai departe.”, a spus Dediu.

Lui Dan Dediu i-a urmat Oana Andreica de la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, cu o dizertație dedicată lui Cornel Țăranu.

Spre finalul serii sala a început să se golească treptat. Dacă la începutul evenimentului scaunele erau ocupate în totalitate aproape, la final, după o primă intervenție a artistelor invitate sa susțină recital, oamenii au început să părăsească sala.

Dezbatere va continua marți

După intervenția Oanei Andreica, moderatorul serii a anunțat că dezbaterea va continua marți, începând cu ora 12.00, cu acceptul tuturor celor invitați. Dezbaterea va putea fi urmărită pe pagina de Facebook a Memorialului.

În finalul serii a avut loc un recital muzical susținut de soprana Larisa Ștefan și pianista Adina Cocargeanu.

Au fost interpretate piesele:

George Enescu / Carmen Sylva, „Armes Mägdlein”;

Nicolae Bretan / Mihai Eminescu, „Ce te legeni, codrule?”;

George Enescu / Carmen Sylva, Schlaflos; Carmen Petra Basacopol / Mihai Eminescu, „Peste vârfuri”;

Nicolae Bretan / Mihai Eminescu, „Și dacă ramuri bat în geam”;

George Enescu / Mihai Eminescu, Rege, „a venit Maria” din oratoriul Strigoii;

Gheorghe Dima / Mihai Eminescu, „De ce nu-mi vii?”;

Nicolae Bretan / Mihai Eminescu, „Stelele-n cer”;

George Enescu / Carmen Sylva, „Pluie” (traducere în franceză de George Enescu).