Minoritatea armeană este una dintre cele mai vechi comunități care s-a stabilit pe meleagurile României și cea mai importantă dintre toate, ajutând  țara noastră să se dezvolte pe plan administrativ, agricol, social și economic. Chiar dacă această minoritate are o istorie bogată în spațiul românesc, puțini sunt cei care le înțeleg tradițiile culturale și gastronomia inedită. 

O dată ce s-au așezat pe pământ românesc, armenii au încercat să se adapteze la stilul de viață al comunităților locale, familiarizându-se în timp cu tradițiile și obiceiurile românești, însă fără să uite de-ale lor. Armenii au adus cu ei muzica, vestimentația și mâncarea specifică etniei pe care o reprezintă, acestea fiind în continuare folosite și în secolul al XXI-lea.

Muzica armeană este cunoscută ca folclorul neamului lor, iar cele mai bine păstrate mostre de folclor sunt cântecele populare ce sunt interpretate ocazional la unele evenimente și sărbători din viața coloniei sau din plăcere. Potrivit unui modul de cercetare multidisciplinar în limba franceză și în limba română din anul 2019, realizat de eleva pe atunci, Alexandra Ciotir, fost membru al redacției Buzz, „muzica armeană este un amestec de muzică folk autohton, iar instrumentele duduk, dhol, zurna și kanun sunt frecvent întâlnite în muzica populară armeană. De asemenea, muzica armeană este una ritmată, pe care majoritatea tinerilor armeni, și nu numai, o consideră o adevărată simfonie de culori. În plus, una din cele mai vechi tipuri de muzică armeană este cântarea armeană religioasă.”

O altă tradiție specifică armenilor  prezentă și în zilele noastre este vestimentația, aceasta fiind variată din punct de vedere al culorilor. Portul popular armenesc se numește „taraz” și diferă în funcție de regiunile Armeniei istorice, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Tarazul fiecărei regiuni reflectă starea socială, obiceiurile, tradițiile armenilor ce trăiau acolo sau influențele celor ce erau oarecum apropiați din punct de vedere geografic de alte grupuri etnice.

Armenia, prima țară care a adoptat creștinismul ca religie oficială

Armenia este cunoscută ca prima țară din lume care a adoptat creștinismul ca religie oficială, însă nu este cunoscută pentru gastronomia bogată pe care armenii din România încă o folosesc și astăzi. Fără îndoială, armenii consumă fructul lor preferat și anume rodia care a ajuns fructul național al acestei țări, fiind un simbol străvechi al fertilității și abundenței. Este considerat un talisman împotriva deochiului. Acest fruct poate fi întâlnit în floră spontană sau cultivat de om de mii de ani în Armenia, Georgia, Iran, Pakistan Liban, Turcia și India.

Lavașul armenilor, în patrimoniul UNESCO

Un lucru interesant în gastronomia armeană este că au propia lor pâine care se cheamă lavaș, fiind făcută după temeiuri vechi de mii de ani. Este o pâine de tip lipie, foarte subțire, în formă ovală sau dreptunghiulară și se coace într-un cuptorul tonir, după niște reguli foarte precise. Totodată, pâinea Lavaș a fost introdusă în patrimoniul UNESCO ca valoare incontestabilă a culturii armene.

Conform site-ului armeniconstanta.ro, vreme de secole armenii au supraviețuit hrănindu-se cu brânză la toate cele trei mese dintr-o zi. Haț u banir, tradus în română „brânză cu pâine” este una dintre gustările preferate ale armenilor și se mănâncă în orice moment al zilei, chiar și cu alte feluri de mâncare. Reprezentativ pentru segmentul brânzeturilor este husaț banir sau tel banir ce se prezintă sub forma unor fâșii lungi de brânză împletite între ele.

Lista mâncărurilor armenești mai poate continua, însă armenii au numeroase tradiții pe lângă cele gastronomice care nu sunt luate în seamă de oameni. Și în plus, dacă armenii s-au integrat în comunitatea română și au învățat câte ceva de la români, și noi ar trebui la rândul nostru să apreciem și să învățăm din bogățiile culturii armene. Etnia armeană poate fi considerată din toate punctele de vedere ca una dintre cele mai înflorite minorități pe care România le-ar fi putut avea vreodată, obținând cu ajutorul ei, în perioada interbelică, porecla de „Bujorul Europei”.

 

Post Views: 1.469