Majoritatea persoanelor de pe tot globul trăiesc în singuranță cu ajutorul democrației, forma de guvernământ ce îl lasă pe omul de rând să aibă cele mai multe puteri, cea mai importantă dintre acestea fiind libertatea de exprimare. Prin această libertate ce definește democrația, oamenii au pus bazele  unui concept de exprimare a opiniei, fiind vorba despre dezbateri, numit astăzi și debate, care se practică și în zilele noastre. În țările democratice, dezbaterile sunt susținute și exersate de orice cetățean, chiar și de tinerii care sunt membri a unor cluburi de dezbateri.

În general, dezbaterile sunt academice și  inspirate din cele parlamentare, având origini în mai multe țări din diferite perioade, cum ar fi Anglia (secolul al XIX-lea). Conform site-ului centraldebateclub.wordpress.com, dezbaterile academice sunt o manifestare organizată prin care două echipe oponente propun și implicit, infirmă o moțiune sau o tematică dată. Dezbaterile academice sunt un „sport” cu o tradiție de peste 400 de ani, care își au originile în cele mai vechi forme de conducere democratică din lume.

Tipuri de dezbateri

Dezbaterile sunt de mai multe tipuri, cum ar fi „British Parliamentary”, „Policy Debate”, „Australs” și „World Schools”.

În România, cel mai aplicat tip de dezbateri este „World Schools”, aceasta fiind o combinație între formatele de dezbateri „British Parliamentary” și „Australs” și  conceput pentru a satisface nevoile turneului „World Schools Debating Championships”.

Fiecare dezbatere cuprinde opt discursuri susținute de două echipe formate fiecare din câte trei membri, una dintre ele reprezentând partea propunerii, iar cealaltă partea opoziției.

Primele șase discursuri au o durată de opt minute, fiecare echipă terminând apoi, cu un discurs de concluzie de patru minute. Echipele au la dispoziție 30 sau 60 de minute pentru a-și pregăti discursurile.

Tineri botoșăneni pasionați de dezbateri

În școlile și liceele din județul Botoșani există mai multe cluburi de dezbateri care sunt adresate tinerilor, cum ar fi Ghilotina, Riposta sau A.T.U. Tinerii înscriși în astfel de cluburi unde au posibilitatea să se înscrie la concursuri de dezbateri locale, județene și naționale, putând astfel să-și depășească  anumite temeri ce țin de comunicare.

Analisa Morariu este unul dintre bobocii clubului de dezbateri „Ghilotina” și a declarat că activitatea la debate de până acum reprezintă pentru ea o metodă de a se informa și a găsi argumente la anumite teme mai puțin discutate în zilele noastre.

„Debate-ul te învață prin meciurile la care mergi cum să privești lucrurile din mai multe perspective, dar și cum poți să-ți susții argumentul în fața echipei adverse, chiar dacă susții sau nu opinia celuilalt, lucru pe care îl consider foarte important în societate și în dezvoltarea ei”.

Tânăra a mai spus că dezbaterile sunt importante pentru tineri nu numai pentru că se pot informa, ci și pentru  modul în care comunică cu cei din jur.

Vechii membri ai cluburilor de debateri, astăzi, studenți sau masteranzi,  nu s-au desprins nici la facultate de pasiunea pe care o au pentru debate.  Francesca Grefu este studentă la facultatea de Drept din Cluj. Tânăra nu a renunțat deloc la dezbateri, fiind trainer în clubul de dezbateri pentru elevi de la Cluj.

 „Când eram în liceu și eram debater, jucând pe tot felul de moțiuni și călătorind prin toată țara la competiții naționale era un mod prin care mă dezvoltam personal. Acumulam informații și încercam să fac performanță alături de coechipierii mei”.

Totodată, tânăra este de părere că fiecare școală ar trebui să aibă un club de dezbateri  deoarece îi ajută pe tineri să înțeleagă noțiuni complexe, sa se dezvolte din punct de vedere al comunicării etc.

„Trăim într-o democrație, ceea ce înseamnă că vocea poporului este cea care contează, dar dacă nu ne facem vocea auzită nici democrația nu va fi una bună. Dacă dezbatem înseamnă că ne pasă de subiectul respectiv, că ne dorim o schimbare sau o îmbunătățire, ceea ce arată că și noi avem o educație civică ridicat”, a mai spus Francesca.

Post Views: 386