Începem ultima săptămână de școală prin a-l  comemora pe poetul „nepereche” al poeziei românești Mihai Eminescu, dar și cu un citat „Poate că povestea este partea cea mai frumoasă a vieţii omeneşti… cu poveşti ne leagănă lumea, cu poveşti ne adoarme… Ne trezim şi murim cu ele”.

La 15 iunie este marcată, anual, ziua mondială de conștientizare a abuzului față de vârstnici. Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, prin rezoluția 66/127, din 19 decembrie 2011 a desemnat această zi ca fiind acea zi din an când întreaga lume se manifestă în mod deschis împotriva oricărei forme de abuz sau de suferință provocată persoanelor vârstnice.

Abuzul față de vârstnici se poate manifesta sub diverse forme, de la cele fizice, la cele psihologice sau emoționale, sexuale sau financiare și reprezintă o problemă socială ce trebuie expusă, conștientizată și combătută la nivel de comunitate.

În fiecare an, pe 15 iunie, în întreaga lume este marcată ziua mondială a vântului. Sărbătoarea a fost instituită în 2007, pentru a marca importanţa acestei forțe a naturii, mai ales ca energie curată a viitorului. Oamenii au folosit puterea vântului ca sursă gratuită de energie de sute de ani, prin intermediul morilor de vânt, fără să ştie că se numeşte energie eoliană. Iar în zilele noastre, avem parcurile eoliene, care câștigă tot mai mult teren, atât în Dobrogea cât și în alte zone ale țării pentru că produc energie fără a polua mediu.

De altfel, astăzi, la orele prânzului, cea mai mare cantitate de energie electrică produsă în România provine din surse eoliene, arată datele Transelectrica. Potrivit experților, dezvoltarea energiei eoliene va ajuta la soluționarea unui număr mare de probleme, nu numai energetice, ci și economice, precum și de mediu. În special, activitatea intensă în această direcție poate genera reduceri al sumelor enorme care sunt investite anual în sectorul energetic.

Ziua fotografierii naturii se sărbătorește începând cu anul 2006, pe data de 15 iunie. Această zi se adresează tuturor celor care doresc să surprindă natura prin obiectivul unei camere, iar astfel să încurajeze conservarea și protejarea florei, faunei și a peisajelor locale. De la liniștea unei păduri ascunse în ceață până la viața curgătoare a unui râu, fotografiile reușesc să surprindă nu doar peisaje frumoase, dar și emoții, amintiri, mesaje și avertismente despre cât de minunată este lumea în care trăim.

Astăzi, de ziua fotografierii naturii, să ne oprim puțin din agitația zilnică, să tragem o gură de aer și să privim cu atenție locurile frumoase care ne înconjoară!

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

763 i.I Ch – Prima mentiune a unei eclipse totale de Soare, într-un vechi text asirian (Asiria a fost un stat antic din Orientul Mijlociu, care s-a prăbuşit în anul 605 î.Hr. La un moment dat, acesta se intindea peste Mesopotamia, Siria, Fenicia şi Egipt).

1167 – A fost întemeiat oraşul Copenhaga, devenit capitală a regatului danez în anul 1443.

1219 – Steagul căzut din cer. La începutul secolului al XIII-lea, regele danez Valdemar Sejr (Valdemar cel Victorios) și-a condus armata într-o cruciadă în zona Estoniei de astăzi. În timpul Bătăliei de la Lyndanisse, danezii se aflau în defensivă când, legenda spune, dintr-o dată a căzut din cer un stindard roșu cu o cruce albă în mijloc. Drept urmare, norocul s-a schimbat, armata daneză a câștigat, iar Danemarca își alegea steagul: Dannebrog, rămas cel mai vechi steag național din lume.

1215 – Regele Angliei Ioan Fără de Țară semnează Magna Carta, la Runnymede, Anglia. Documentul urmărea îngrădirea puterii regale, în scopul eliminării abuzurilor comise de monarh sau de reprezentanții săi direcți, precum și garantarea unui număr de drepturi pentru toți cetățenii. În timp, Magna Carta s-a afirmat ca reper de bază al vieții parlamentare britanice.

1300 – Este intemeiat orașul Bilbao din Spania.

1479 – S-a născut Mona Lisa del Giocondo, membră a familiei Gherardini din orașul italian Florenţa. Mona Lisa del Giocondo a dat numele tabloului „Mona Lisa” (La Gioconda). Portretul ei comandat de către soț și pictat de Leonardo da Vinci, a devenit cea mai celebră operă de artă a Renaşterii italiene.

1502 – Ultima descoperire a lui Cristofor Columb, realizată în ultima sa expediție: insula Martinica.

1667 – Se efectuează prima transfuzie de sânge de la animal la om.

William Harvey a explicat în 1628 mecanismul de circulaţie a sângelui, iar in anii 1660, Royal Society din Londra (Anglia) a sponsorizat o serie de studii privitoare la transfuzii. Celebrul arhitect Sir Christopher Wren a folosit o pană pentru a injecta lichid în venă a unui câine, iar Richard Lower a făcut experimente la Universitatea Oxford din Anglia şi a efectuat prima transfuzie de sânge direct de la un câine la altul în 1665, prin conectarea unei artere la o vena prin intermediul unui tub de argint.

1810 – La Burgtheater din Viena are loc prima audiție a uverturii Egmont, compusă de Ludwig van Beethoven. Este superba uvertură interpretată și astăzi frecvent.

1839 – Charles Goodyear, inventator, a conceput și brevetat vulcanizarea cauciucului, procedeu prin care acesta devine insensibil la variațiile de temperatură și prin care capătă proprietăți superioare mecanice și de rezistență chimică. Vulcanizarea cauciucului a fost una din cheile dezvoltării spectaculoase a automobilului, ale cărui roți nu ar fi ajuns la cunoscutul succes tehnic, fără anvelopele vulcanizate.

1848 – A fost sfințit drapelul național tricolor românesc, adoptat prin decret la 14 iunie, de către Guvernul revoluționar de la București.

1848 – A doua Adunare populară de la Lugoj a românilor din Banat a hotărât înființarea unei armate populare române în frunte cu Eftimie Murgu, introducerea limbii române, recunoașterea naționalității române.

1875 – S-a înființat, la București, Societatea Română Regală de Geografie.

1878 – Eadweard Muybridge a realizat o serie de fotografii pentru a demonstra că toate cele patru picioare ale unui cal se ridică de pe pământ atunci când acesta galopează, fotografii care au devenit baza filmelor.

1889 – S-a stins din viață genialul poet român Mihai Eminescu. Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici) este considerat de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Mihai Eminescu a fost jurnalist, prozator, dramaturg şi gânditor, ales post-mortem membru al Academiei Române. A fost supranumit „Luceafărul poeziei româneşti” şi a rămas cel mai important reprezentant al romantismului din literatura română, un remarcabil erudit şi militant activ pentru dreptul la existenţă naţională a poporului român. Câteva lucruri interesante despre Mihai Eminescu: a avut o pasiune pentru fotbal, sport pe care l-a deprins de la Aron Pumnul; știa mai multe limbi străine: latină, germană, spaniolă, turcă, sârbă; a fost un reprezentant de seamă al romantismului – curent cultural și artistic; în 1902, manuscrisele marelui poet, mai exact 46 de volume (14000 de file), au fost donate Academiei Române de către criticul literar Titu Maiorescu; salută persoanele cu care se întâlnea folosind expresia „Trăiască nația!”, având convingeri naționaliste bine conturate; a locuit o perioadă în aceeași casă cu Ioan Slavici.

1920 – Se încheie un nou tratat de frontieră între Germania şi Danemarca în urma căruia nordul landului Schleswig (cunoscut și ca Iutlanda de sud) trece la Danemarca, după ce populația regiunii s-a pronuntat prin referendum. Sudul Schleswigului a rămas parte a Germaniei federale, constituind astăzi landul Schleswig-Holstein.

1929 – Moare Traian Lalescu, membru al Academiei Române, matematician și pedagog de excepție. Traian Lalescu este cunoscut nu numai în țară, dar și în cercurile științifice din străinătate, prin contribuțiile sale în multiple domenii ale matematicii pure și aplicate. Este unul din fondatorii teoriei ecuațiilor integrale. A lăsat numeroase studii în domeniile ecuațiilor funcționale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei și istoriei matematicii.

1940 – Al Doilea Război Mondial: A fost fondat lagărul de exterminare de la Auschwitz, destinat inițial oamenilor politici din Polonia și extins ulterior pentru toți indezirabilii politici sau sociali ai lui Hitler și camarilei sale. Lagărul a devenit simbolul atrocităților comise de autoritățile fasciste în Europa.

1969 – S-a născut rapperul și actorul american Ice Cube.

1970 – Dirijorul și compozitorul român Mihai Brediceanu a brevetat în SUA invenția sa numitaă polimetronom destinat să coordoneze pe cale auditivă și vizuală pulsațiile unei muzici, concepută de compozitori, în politempie structurală.

1977 – A fost inaugurat, la Paris, atelierul lui Constantin Brâncuşi, reconstituit pe esplanada Beaubourg, într-o construcţie izolată de clădirea Muzeului de Artă Modernă. Spaţiul cuprinde 148 de sculpturi şi încearcă să redea atmosfera atelierului sculptorului din Impasse Ronsin. Constantin Brâncuşi a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană, a fost ales membru postum al Academiei Române.

1991 – Furia naturii. Vulcanul Pinatubo din Filipine erupe cu putere și provoacă un dezastru uriaș. A fost a doua cea mai puternică erupție vulcanică a secolul XX. Erupția a fost de nivelul 6 din 8. 10 miliarde de tone de magmă au ieșit din crater. Coloana de fum a ajuns la 35 km în aer. Un strat gros de cenușă a acoperit zona din jur.

2002 – Lansarea postului de televiziune MTV România. Invitat de onoare la spectacolul inaugural a fost cunoscutul interpret de muzică latino Enrique Iglesias. Postul a funcționat până la 1 martie 2019.

2005 – Compania Microsoft începe comercializarea pentru producătorii de computere a sistemului de operare Windows fără Media Player, conform exigențelor Comisiei Europene.

2012 – Acrobație periculoasă. Americanul Nik Wallenda a devenit primul om care a trecut cascada Niagara pe frânghie. A făcut primul pas la ora 22:16 și a terminat drumul de 550 m la 22:41. A trebuit să arate pașaportul când a terminat, pentru că a trecut din SUA în Canada. Peste 100.000 de oameni erau pe malurile cascadei Niagara ca să vadă acrobația pe viu. Cablul pe care a mers Nik Wallenda avea 5 centimetri în diametru și cântărea aproape 8 tone. Acrobatul american a spus că din copilărie a visat să treacă Niagara așa.