Începem agenda de miercuri, 17 iunie prin a  marcare o zi importantă, respectiv ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei (World Day to Combat Desertification). Scopul acestei zile este de a sublinia necesitatea stopării sau încetinirii procesului de deşertificare şi conştientizarea efectelor secetei.

Reabilitarea ecosistemelor deteriorate atenuează schimbările climatice și susține apărarea naturii împotriva dezastrelor și a evenimentelor meteorologice extreme. Este esențială încetinirea și inversarea pierderii terenurilor productive și a ecosistemelor naturale, fiind tot mai vizibile, din cauza schimbărilor climatice, fenomene precum incendii, secetă, inundații, furtuni de nisip și praf.

Deşertificarea este fenomenul care afectează terenurile în zone aride, semiaride şi uscate. Este cauzată în principal de activităţile umane şi de variaţiile climatice. Ziua mondială de combatere a deşertificării şi secetei este marcată în fiecare an în vederea promovării eforturilor internaţionale de combatere a deşertificării, pentru conştientizarea publică. România este unul dintre statele Uniunii Europene grav afectate, cele mai lovite de deșertificare fiind sudul Câmpiei Române, Dobrogea și sudul Moldovei.

Soluțiile pentru combaterea acestui fenomen sunt puține, dar există, între acestea numărându-se înființarea de perdele de protecție și împăduriri în zonele afectate. Este nevoie de conştientizarea publică, iar oprirea degradării terenurilor este realizabilă prin rezolvarea problemelor, implicarea puternică a comunităţii şi cooperarea la toate nivelurile.

Ziua consumului de legume, marcată pe 17 iunie, îşi propune să crească gradul de conştientizare asupra rolului pe care îl joacă nutriţia într-un stil de viaţă sănătos. Este cunoscut faptul că acestea reprezintă o sursă de substanţe nutritive dificil sau imposibil de obţinut din sursă animală.

Aceşti nutrienţi pot contribui la prevenirea bolilor de inimă şi la pierderile din masa osoasă, la îmbunătăţirea sănătăţii părului şi a pielii. Este posibil să fii foarte creativ și să alcătuiești un fel de mâncare colorat, care arată atrăgător, este gustos și bun pentru sănătate.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1462 – „Atacul de noapte”, bătălia între armata condusă de Vlad Țepeș, domnul Țării Românești și armata condusă de sultanul Mehmed al II-lea al Imperiului Otoman, desfășurată pe drumul dintre Nicopole și cetatea de scaun a Țării Românești, Târgoviște, în noaptea de 17 iunie 1462. Campania a avut ca rezultat o victorie decisivă a românilor.

1473 – Călugărul Nicodim de la mânăstirea Neamț a terminat „Tetraevangheliarul”, lucrare vestită pentru miniaturile sale și pentru că în el se află portretul lui Ștefan cel Mare, dăruit de către domnitor mănăstirii Humor; de aici denumirea actuală „Tetraevangheliarul de la Humor”.

1579 – Corsarul englez Francis Drake ajunge pe coasta de vest a Americii de Nord și ia în posesie teritoriul pentru regina Elisabeta I a Angliei, numindu-l Noul Albion (actuala Californie).

1818 – S-a născut compozitorul francez Charles Gounod, devenit celebru datorită operei sale Faust. A fost un compozitor francez, devenit celebru datorită operei sale Faust. Dintre lucrările sale vocale se mai remarcă și geniala sa compoziție „Ave maria”, o melodie suprapusă primului Preludiu din „Clavecinul bine temperat” de Johann Sebastian Bach.

1865 – România a aderat la Convenția telegrafică internațională de la Paris.

1871 – În New York City, domnișoara Anna Swan din Nova Scoția (Canada), înalta de 2.27 m., se căsătorește cu dl. Martin Buren din Kentucky ( 2.19 m), întemeind cel mai înalt cuplu căsătorit din lume la acea dată.

1882 – S-a născut Ștefania Mărăcineanu, chimistă și fiziciană română de renume internațional, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială şi procedeul de declanşare artificială a ploii.

1885 – Statuia Libertăţii a fost adusă din Franţa în Statele Unite ale Americii la bordul Fregatei franceze Isère. Monumentul a fost un dar al Franţei făcut Statelor Unite, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la declararea independenţei. Astăzi ea este considerată un simbol al SUA.

1889 – Poetul național al românilor, Mihai Eminescu, a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București.

1910 – Pionierul aviației mondiale, Aurel Vlaicu a zburat pentru prima dată cu un avion de concepție proprie, numit Vlaicul I. Zborul a avut loc pe aerodromul Cotroceni din București.

Aeronava a rulat 40-50 de metri și s-a ridicat la 3 metri în aer. Avionul s-a rupt la aterizare. Aurel Vlaicu a fost scos din epavă în stare bună, dar cu câteva răni minore.

România a intrat într-un club select, al țărilor pe teritoriul cărora a avut loc un zbor cu un avion construit și pilotat de un cetățean. Pe listă mai erau doar SUA și Franța

În cinstea lui, comuna Binținți se numește astăzi Aurel Vlaicu.

1923 – S-a înființat Oficiul Național de Educație Fizică (ONEF).

1925 – România a semnat la Geneva o Conventie care reglementa, pentru prima dată, comerțul cu arme și materiale de război, în vederea combaterii traficului clandestin al acestora.

1925 – S-a stins din viață inginerul român Anghel Saligny, realizatorul sistemului de poduri de la Cernavodă, cel mai lung pod din Europa și al treilea din lume la acea dată. 1925 a murit inginerul Anghel Saligny. Anghel Saligny a fost un remarcabil inginer constructor, premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale, pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială.

La construcţia podului de l Cernavodă, Saligny a utilizat în premieră mondială grinzi cu console pentru suprastructura podului şi oţelul moale la tabliere, iar lucrările au durat mai puţin de cinci ani.  La vremea respectivă, a devenit cel mai lung pod din Europa şi al treilea ca lungime din întreaga lume.

1926 – S-a născut Sergiu Rădăuțeanu, fizician român din R. Moldova, om de știință, specialist în domeniul fizicii şi tehnologiei materialelor semiconductoare, organizator și primul rector al Universității Tehnice din Chișinău.

1928 – Amelia Earhart și-a început călătoria, încercând să devină prima femeie care a zburat peste Oceanul Atlantic, împreună cu Wilmer Stutz, pilot și Lou Gordon, mecanic.

1940 – Cele trei state baltice, Estonia, Letonia şi Lituania intră sub ocupaţia Uniunii Sovietice.

1944 – Islanda a anunțat separarea sa definitivă de Danemarca și s-a proclamat republică – Ziua națională.

1950 – Medicul american Richard Lawler efectuează primul transplant de rinichi la Spitalul „Mary” din Chicago.

1954 – România a ratificat Convenția asupra drepturilor politice ale femeilor adoptată de ONU la 20 decembrie 1952.

1954 – În Germania de Vest, ziua de 17 iunie este prima dată sarbatorită ca Ziua Unității Germane.

1976 – În România, a fost emis un decret privind amnistierea infracțiunilor de trecere frauduloasă a frontierei prin care se grațiau pedepsele celor care fugeau din țară.

1977 – Au fost inaugurate, pe platforma industrială de est a Craiovei, lucrările de construcție a societății mixte Oltcit, pentru fabricarea unor autoturisme de mic litraj, în cooperare cu Franța. Oltcit a fost o marcă de automobile produse în România, în perioada 1981 – 1995. Oltcit Craiova a apărut în urma unui parteneriat între autoritățile de stat (guvern) române și producătorul francez de automobile Citroën. Astfel, un an mai târziu (1977) la Craiova începe construcția unei fabrici moderne pentru construcția unui automobil de dimensiuni mici.

1991 – Parlamentul Africii de Sud abrogă Legea de înregistrare populaţiei, care clasifica rasial în timpul apartheidului toți sud-africanii încă de la naştere.

2022 – A decedat actorul Valentin Uritescu. Ca actor de film, Valentin Uritescu a avut un mare succes cu rolul sergentului Şaptefraţi (în serialul de televiziune „Lumini şi umbre”, în regia Andrei Blaier, precum şi în filmul lui Sergiu Nicolaescu „Noi, cei din linia întâi”). A desfăşurat o intensă activitate artistică şi la Teatrul Naţional Bucureşti, pe a cărui scenă a putut fi admirat între anii 1990-2009, în piese precum: „Avram Iancu” de L. Blaga, „Vrăjitoarele din Salem” de A. Miller, „Livada de vişini” de A.P. Cehov si multe altele. În 2017, a primit premiul pentru întreaga activitate, în cadrul celei de-a XI-a ediţii a Galei Premiilor Gopo.