Modelajul în lut este o formă de artă sau o expresie creativă care implică modelarea lutului – un material moale, maleabil, format din particule fine de pământ și apă. Acest proces artistic permite crearea de obiecte tridimensionale, de la simple figurine, vase, până la sculpturi complexe.

Lutul este unul dintre cele mai vechi materiale folosite de om pentru realizarea de obiecte utilitare și decorative. Modelajul în lut nu este doar o activitate artistică – este o experiență completă care îmbină creativitatea, relaxarea și dezvoltarea personală, dezvoltă simțul tactil la copiii mici.

Arta modelajului și a olăritului datează încă din preistorie. Istoricii le plasează în timp chiar în prima jumătate a mezoliticului, numită și Epoca de mijloc a pietrei sau Epipaleoliticul (anii 10.000-5.000 I.Hr). Aceasta este și perioada de retragere și dispariție a glaciațiunii, precum și perioada de variațiuni climatice care au condus la schimbarea faunei și solurilor.

Când vorbim de ceramică, ne ducem cu gândul la lut, iar omul preistoric, observând ca o urmă de copită lăsată de un animal într-o zonă argiloasă poate să rețină apă de ploaie mai multe zile la rând, a realizat cât este de benefic acel pământ (argila). La început oamenii s-au limitat la confecționarea vaselor după propria imaginație, primitiv, grosolan fără o formă concretă. În timp au deprins diverse tehnici de ridicare la mână care au valorificat obiectele și materia primă.

Terapia prin artă, în special modelajul, ajută mult și în dezvoltarea viziunii asupra tridimensionalului, punând mintea la încercarea și totodată provocarea de a crea un obiect decorativ sau sculptural.

Potențial creativ prin modelaj

Prin modelaj, fiecare dintre noi oamenii ne putem descoperi potențialul creator. Gândurile și emoțiile fundamentale capătă expresie mai degrabă în imagini decât în cuvinte. Modelajul în lut este o modalitate prin care copilul își spune povestea despre sine, atât prin figurinele create, cât și prin cuvintele care acompaniază activitatea de modelaj. Modelajul nu este doar o modalitate de autocunoaştere şi de autodezvoltare, ci şi un mijloc de comunicare şi de intrare în relaţie cu alte persoane, prin utilizarea lutului ca subiect comun în grup.

Prin modelajul cu argilă se poate lucra cu emoții și stări vizibile precum furie, frică, lăcomie, lipsa puterii de concentrare, neliniște, dar și cu trăiri ascunse, aflate în subconștient. Acolo unde este vorba de traume, este obligatorie îndrumarea unui psihoterapeut.

„Copilul poate modela furia, frica, tristețea sau bucuria…”

Am discutat cu doamna psihoterapeut, Anca Larionesei căreia îi admir modul calm și cald de a vorbi. Am întrebat-o dacă se poate folosi lutul în ședințele de terapie pentru a explora emoții dificile (cum ar fi furia sau tristețea). „Lutul poate fi un instrument foarte valoros în ședințele de psihoterapie, atât cu copii, cât și cu adolescenți sau adulți. Modelarea lutului implică simultan procese senzoriale, emoționale, cognitive și motorii, oferind o modalitate indirectă de exprimare a unor trăiri care sunt greu de pus în cuvinte.”

Cu ajutorul argilei putem reprezenta obiecte, oameni, animale, dar se pot modela și povești, imagini simbolice despre sine și despre lume. Doamna Anca ne-a spus că putem să ne dăm seama ce sentimente, trăiri are persoana doar uitându-ne la ce a modelat:„Copilul poate modela furia, frica, tristețea sau bucuria sub formă de obiecte, personaje sau simboluri. Emoțiile devin „vizibile” și mai ușor de discutat. Modelajul în lut este deosebit de eficient pentru exprimarea emoțiilor dificile deoarece permite transformarea unor stări interne, uneori confuze sau copleșitoare, în forme concrete care pot fi privite, discutate și chiar modificate. Emoțiile pot fi explorate prin lut. Frica: sub formă de monștri, umbre, animale periculoase sau frica sub formă de ziduri, fortărețe sau scuturi de protecție, sau peșteri, tuneluri, ascunzători. O altă emoție care poate fi explorată este furia sub formă de vulcani, furtuni, dragoni, bombe sau forme ascuțite ca: țepoase, explozive. Și tristețea poate fi, de asemeni, explorată prin personaje singure; copaci fără frunze; case abandonate; obiecte sparte.”

Prin modelajul în lut, mâinile noastre spun o poveste. Gândurile, emoțiile și sentimentele ascunse în interiorul nostru devin vizibile. Devenim mai conștienți de noi. Lutul este foarte versatil: se poate lovi, arunca, împunge, ciupi, frământa, rupe, fărâmița, netezi, răsuci. Maleabilitatea lutului poate ajuta o persoană perfecționistă să accepte imperfecțiunea și flexibilitatea.  „Lutul nu iese întotdeauna cum își imaginează copilul. Oferă oportunități naturale de a exersa flexibilitatea și perseverența. Persoana învață că are voie să greșească, ba mai rezultă și lucruri bune din greșeli. Învățăm că o putem lua de la capăt iar și iar.”

„Copilul pare să comunice mai autentic prin joc și activități expresive decât prin dialog.”

Totuși, cum poate fi folosit în psihoterapie modelajul în lut. „Psihoterapeutul poate decide să folosească modelajul în lut în detrimentul verbalizării atunci când observă că exprimarea verbală este limitată, dificilă sau insuficientă pentru a accesa și procesa experiențele emoționale ale copilului. Lutul devine astfel un mijloc de comunicare simbolică și senzorială, care permite exprimarea unor trăiri ce nu pot fi încă formulate în cuvinte.”, a spus psihoterapeuta Anca Larionesei. Aceasta a explicat și când e nevoie de acest fel de terapie. „Copilul are dificultăți în identificarea și denumirea emoțiilor (alexitimie, vocabular emoțional redus). Emoțiile sunt prea intense, iar verbalizarea produce blocaj, anxietate sau retragere. Copilul este foarte mic și dispune de resurse verbale limitate. Există experiențe traumatice sau conflictuale care sunt dificil de abordat direct prin conversație. Copilul manifestă opoziție față de întrebările directe, dar se implică spontan în activități creative. Sunt prezente dificultăți de atenție, hiperactivitate sau nevoia de mișcare și stimulare senzorială. Se urmărește explorarea conținuturilor inconștiente, a conflictelor interne sau a reprezentărilor de sine și ale relațiilor cu ceilalți. Copilul pare să comunice mai autentic prin joc și activități expresive decât prin dialog.”

Domnul profesor de pictură și modelaj, Andrei Alupoaie mi-a spus ce îi place cel mai mult dintre  materiile pe care le predă.  „A fost o perioadă când predam doar modelajul și asta îmi plăcea foarte mult, apoi am descoperit și partea de predare a desenului și a picturii și atunci am aflat că îmi place și asta. Acum că le predau pe toate trei, observ că fiecare disciplină are frumusețea ei și abordarea ei diferențiată.” 

Lucrări în modelaj realizate de elevii Liceului de artă „Ștefan Luchian”

Tot el a explicat despre necesitatea acestor ore. „Ar fi de ajutor și binevenită predarea unor ore de modelaj la anumite segmente de vârstă cu direcții clare de studiu: de la design de produs, design industrial, personaje animate (modelare 3D), aerodinamică etc.”

Ce facem cu „blocajul artistului”?

Un lucru comun tuturor artiștilor este „blocajul artistului” și lipsa de creație. Domnul profesor ne-a explicat că acest blocaj „Depinde de situație și de personalitatea artistului. Adică pentru unii ar fi benefică o pauză, o deconectare de la munca creativă. Altă abordare este a căuta inspirație în natură, imagini, muzică (poate abordarea deschisă către alte genuri muzicale mai puțin explorate, care să susțină starea de lucru, de exemplu: muzica clasică), artă contemporană sau din istoria artei. Sau uneori poate ajuta desenul sau modelajul liber fără o idee preconcepută. Și alte variante, poate o cafea sau un ceai și trăirea prezentului.”

Modelajul poate fi abordat de oricine indiferent de vârstă și experiență. „Modelajul este accesibil și chiar amuzant, abordabil de către toate grupele de vârstă, adulți care se simt ca niște copii și liberi în a modela. Dacă desenul sau pictura uneori pot inhiba, modelajul permite libertate de expresie artistică și dacă sunt urmate instrucțiunile profesorului atunci rezultatele pot fi uimitoare. Copiii și adulți găsesc modelajul atractiv și ofertant.”

Meseriile pe care le poți urma făcând modelaj

Este oare modelajul o posibilitate de a crea un drum profesional în viitor?  „Meserii, cariere sau activități creative sunt foarte multe. Uneori le spun elevilor că tot ceea ce vedem în jurul nostru făcut de om este rezultatul unor minți creative sau a unor  echipe de designeri care au studiat modelajul. De aceea, dacă există talent, pasiune și perseverență, elevul poate ajunge în medii creative în care viziunea artistică să conteze și să fie remunerată corespunzător. Creativitatea este foarte bine răsplătită în zilele noastre, le spuneam. Totuși, creativitatea prin extensie, nu doar în domeniul artelor.”

Câteva meserii pe care le poți urma făcând modelaj:  artist vizual, sculptor, ceramist, profesor, modelator și artist 3D, designer de produs, industrial, de mobilier, de automobile, motociclete, aparate de zbor, designer de bijuterii, de jucării, sculptor monumental. De asemenea, poți lucra în domenii ca antreprenoriat, ingineria aerodinamică și aerospațială, medicină (proteze, implanturi, reconstrucții etc.), filme și cinematografie, teatru, inginerie, cercetare și invenții. Modelajul este un domeniu cu mare potential, nu doar în artă ci și în industrii precum filmul, animația, designul de jucării, publicitate.

Mulți oameni apelează la aceste discipline nu doar pentru a învăța o meserie, ci și pentru a se relaxa, a se elibera de stres sau pentru a-și dezvolta creativitatea.