Ziua cea mai lungă din an este o zi care ne îndeamnă la muzică, la sănătatea prin yoga, celebrarea soarelui și a tot ce ne aduce vara.

Pe 21 iunie sărbătorim ziua europeană a muzicii. Începând cu anul 1982, ziua de 21 iunie a fost declarată „ziua muzicii” în Franța, iar din 1985 a devenit ziua muzicii europene și promovează toate genurile muzicale, precum și variate forme de expresivitate muzicală.

La 21 iunie 1982, ziua solstițiului de vară, a fost organizată pentru prima oară manifestarea „Sărbătoriți Muzica” sau „Ziua în care facem muzică” (Fęte de la Musique sau Faites de la Musique), cu scopul de a aduce în stradă toți muzicienii. Anul următor, Ziua Muzicii a adunat laolaltă 200.000 de artiști amatori și profesioniști în spații publice – piețe, străzi, parcuri, săli de concert – prezentând spectacole organizate cu sprijinul autorităților.

Potrivit Agerpres, ziua muzicii este sărbătorită în peste 700 de oraşe din 120 de ţări, printre care Germania, Italia, Grecia, Rusia, Australia, Peru, Brazilia, Ecuador, Mexic, Canada, Statele Unite ale Americii, Japonia.

21 iunie, ziua internațională Yoga. Practică milenară cu origini indiene, Yoga combină exerciţiile fizice cu meditaţia, pentru atingerea armoniei depline. Instituită de ONU în 2015, sărbătoarea îşi propune să promoveze în lume beneficiile pe care le poate avea yoga pentru sănătatea trupului şi a minţii. Termenul „yoga” derivă din sanscrită şi înseamnă uniune, simbolizând uniunea dintre corp, minte şi spirit sau conştiinţă. Data aleasa pentru a celebra aceasta zi nu este întâmplătoare. În această zi Soarele începe să se deplaseze dinspre nord către sud față de Pământ. Pe 21 iunie, astrul solar ajunge în dreptul emisferei nordice și după această zi începe sa se deplaseze către emisfera sudică. Din perspectiva filosofiei yoga, aceasta este o perioadă a transformărilor (solstițiul de vară), fiind propice pentru schimbare.

Yoga este mai mult decât o activitate fizică, după cum amintea unul dintre cei mai faimoși practicanți ai săi, B. K. S. Iyengar, în timpul vieții sale: „Yoga cultivă modalitățile de a menține o atitudine echilibrată în viața de zi cu zi și conferă abilitate în îndeplinirea propriilor acțiuni.”

21 iunie, ziua mondială a soarelui (solstițiul de vară), ziua cea mai lungă din an, începutul verii astronomice. Marcată pentru prima dată în 2020, pe 21 iunie, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Ziua internaţională a sărbătorii solstiţiului („The International Day of the Celebration of the Solstice”) va fi celebrată în fiecare an la nivel mondial, pentru a informa populaţia despre evenimentele astronomice solstiţiu şi echinocţiu, ambele câte două în fiecare an, şi despre semnificaţia lor pentru numeroase religii şi culturi etnice. Solstiţiile şi echinocţiile se produc atunci când Soarele ocupă aparent o anumită poziţie pe cer. După cum este cunoscut, mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor la diferite momente ale anului, datorită poziţiei aproximativ fixe în spaţiu a axei de rotaţie a Pământului, precum şi a înclinării sale faţă de planul orbitei acestuia.

Multe culturi celebrează solstiţiile, echinocţiile uneori împreună cu alte evenimente apropiate datelor la care au loc acestea, dând naştere unor sărbători diferite, care apar în jurul acestor evenimente. Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an. Și la români solstiţiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie şi de sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. La început, serbarea coincidea cu data solstiţiului, adică 21 iunie. Mai târziu, ceremonialul a fost mutat pe 24 iunie – ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1527 – Moare Niccolo Machiavelli, istoric, scriitor, politician italian, un exponent de prestigiu al Renașterii italiene. Opera sa capitală „Il principe” (Principele) este considerată primul tratat modern de politică. Notorietatea i-a crescut exponențial, datorită unui dicton prin care sfidează atât morala, cât și etica, dar care este prețuit de mulți potentați și chiar de unii mai mici: „scopul scuză mijloace”. Nu este singurul dicton și singurul aforism definitoriu pentru gândirea lui Machiavelli.

Mai amintim și:

• Unii cred că știu totul, închipuindu-și că totul e atâta cât știu ei.
• Poți folosi logica sau forța. Prima e pentru oameni. La cea de a doua, fac față și animalele.
• Războiul îl pornești când vrei, dar îl termini când poți.
• Politica înseamnă să alegi între răul cel mai mare și cel mai mic rău.
• E ușor să te faci temut. Greu e să te faci iubit.
• Nu știu ce e de preferat: un rău care folosește sau un bine care dăunează?

În vremurile noastre, când spunem „machiavelism” definim o poziție critică, vicleană, perfidă și de rea-credință a unor potentați. Persoanele care practică machiavelismele sunt bune de epitetul „machiavelice”.

1633 – Omul de știință italian Galileo Galilei este găsit vinovat de către inchiziție pentru „bănuită erezie” întrucât susținea opinia heliocentrică a lui Copernic, care pretinde că Pământul și alte planete orbitează în jurul Soarelui. Deși a fost forțat să renege public opinia heliocentrică, i s-a mai adăugat pedepsei inițiale și o perioadă nelimitată de arest la domiciliu.

1749 – A fost fondat orașul Halifax, din provincia canadiană Nova Scoția.

1848 – În revista „Foaie pentru minte, inima și literatură” a apărut poezia „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu. Din data de 24 ianuarie 1990, această poezie, cântată pe partitura scrisă de Anton Pann, a devenit Imnul de Stat al României, întitulat „Deșteaptă-te, române!”

1851 – S-a născut Daniel Carter Beard, organizatorul primei trupe de cercetaşi (boy scouts) din Statele Unite ale Americii.

1863 – S-a născut Max Wolf, astronom german. A fost șeful catedrei de Astronomie la Universitatea din Heidelberg și director al Centrului Regal de Observații Astronomice din Heidelberg. A descoperit peste 200 de asteroizi.

1898 – Statele Unite anexează posesiunea spaniolă Guam.

1905 – Se naște la Paris Jean-Paul Sartre, romancier, dramaturg, filosof francez. J-P Sartre a influențat profund generația care i-a urmat, în special tineretul din perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, nu doar prin filozofia și opera sa literară, ci mai ales ca intelectual angajat. În anul 1964 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Literatură, dar Sartre l-a refuzat. El și-a motivat gestul cu explicația că un scriitor trebuie să rămână independent faţă de instituţiile care atribuie astfel de premii și, ca urmare, n-ar trebui premiat atâta timp cât mai este încă în viață. Dar cazul nu s-a oprit aici. Demonstrând că este un om al principiilor, Sartre a mai refuzat și Legiunea de Onoare franceză, iar presa comenta că era pregătit să refuze și premiul Lenin, care însă nu i s-a mai oferit – poate tocmai din acest motiv.

1908 – 250 000 de femei manifestează în Hyde Park, la Londra, cerând drept de vot. Mișcarea „sufragetelor” fusese fondată cu cinci ani mai devreme de către militanta pentru drepturile femeilor Emeline Pankhurst și fiica sa Christabel.

1920 – S-a născut Puiu Călinescu, actor român de comedie, ajuns celebru datorită grimaselor sale inimitabile și gesturilor unice în felul lor, care l-au definit ca personalitate scenică. Ca actor unic în felul lui, Puiu Călinescu își scria singur scenariile în care urma să joace și pe care le titra el singur, cu titluri potrivite anume ca să prefațeze comicul care urma. Ca de exemplu: Sonatul lunii, Trăsnitul meu drag…, Un băiat de zahăr… ars, Frumosul din pădurea… zăpăcită, Idolul femeilor.

1922 – Moare Tache Ionescu, om politic român. S-a făcut remarcat prin calitățile sale oratorice, căpătându-și în epocă porecla de „Tăchiță Gură de Aur”. Take Ionescu a fost un susținător activ al intrării României în Primul Război Mondial, de partea Antantei. De activitatea sa ca ministru de externe se leagă semnarea Păcii de la București din 1913, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Balcanic, precum și punerea bazelor Micii Înțelegeri din 1921 (Cehoslovacia+România+Iugoslavia). A fost un sprijinitor activ al luptei pentru unitatea națională a românilor din afara granițelor, militând în același timp pentru respectarea drepturilor minorităților naționale din propria țară.

1941 – Al Doilea Război Mondial: În noaptea de 21-22 iunie, ora 00:00, Armata Română, aflată deja în stare de veghe, a primit din partea prim-ministrului, general Ion Antonescu, celebrul ordin lapidar: „Ostași, vă ordon, treceți Prutul!”.

1965 – Trupa „The Byrds” lansează albumul Mr. Tambourine Man.

1977 – Elvis Presley susține ultimul său concert în Rapid City, Dakota de Sud. Era în culmea gloriei și nu știa că, peste nici două luni, respectiv la 16 august 1977, avea să moară, probabil electrocutat, în locuința lui. Asupra cauzelor morții premature și neașteptate a vedetei rock au circulat mai multe variante.

1990 – Checkpoint Charlie, unul din simbolurile divizării Germaniei și ale războiului rece, a fost demolat. Era un punct de trecere între Berlinul de Vest ocupat de aliații occidentali și Berlinul ocupat de sovietici.

2007 – Filmul Citizen Kane, realizat de Orson Welles în 1941, a fost desemnat de Institutul american al filmului drept cel mai bun film american al tuturor timpurilor. Pe locul II a fost clasat filmul The Godfather (Nașul), de Francis Ford Coppola, în timp ce filmul Casablanca, avându-i ca vedete pe Humphrey Bogart și Ingrid Bergman, s-a clasat pe locul III.