Ziua de 23 iunie e o zi încărcată cu evenimente importante pe care le enumerăm în agenda noastră.

23 iunie, ziua internaţională a văduvelor este o dată instituită pentru a evidenția nedreptățile cu care se confruntă văduvele din întreaga lume și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la problemele pe care le întâmpină acestea, dar și copiii lor în multe țări.

Această zi a fost lansată, în anul 2005, de Fundația Loomba din Marea Britanie, și a fost adoptată de Organizația Națiunilor Unite. Cele mai mari riscuri pentru văduve sunt sărăcia, violența, lipsa de acces la servicii de sănătate, abuzurile și conflictele. Ziua internaţională a văduvelor a fost marcată în ţara noastră pentru prima dată în anul 2015, printr-un flashmob în Parcul Tineretului din Capitală, organizat de Asociaţia „Există viaţă după doliu!”. Asociația este una de tip caritabilă înfiinţată în 2011, ce oferă consiliere de specialitate, organizează întâlniri de socializare şi terapie pentru adulţi şi copii şi reuneşte peste 400 de persoane care au rămas fără partener de viaţă.

La 23 iunie 2025 este marcată ziua Națiunilor Unite pentru serviciul public. Această zi internațională a fost instituită prin adoptarea Rezoluției 57/277 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, la data de 20 decembrie 2002, pentru recunoașterea valorii și virtuții serviciului administrației publice față de comunitate, a contribuției serviciilor de administrație publică în procesul de dezvoltare, a activității zilnice depuse de funcționarii publici cât și pentru încurajarea celor interesați în alegerea unei cariere în domeniu.

În contextul dedicat marcării acestei zile, din anul 2003, a fost organizată ceremonia Premiilor ONU pentru Serviciul Public (United Nations Public Service Awards – UNSPA), în semn de recunoaștere a excelenței în exercitarea atribuțiilor în serviciul public. Prin acest demers sunt recompensate realizările și contribuțiile instituțiilor care furnizează servicii publice.

În România, pe 23 iunie sărbătorim ziua funcţionarului public, instituită prin Legea 145/2016. Scopul acestei zile este de a recunoaște rolul esențial al administrației publice în buna funcționare a statului și de a promova o carieră bazată pe profesionalism, integritate și transparență.

Aceasta zi coincide și cu Ziua Națiunilor Unite pentru serviciul public.

23 iunie, este marcată ziua suveranității Republicii Moldova. Declarația de Suveranitate a fost adoptată pe aceeași dată, în 1990. Declarația este document istoric care urmărește „scopul instituirii justiţiei, ocrotirii legalităţii şi stabilităţii sociale”. Ea proclamă că Republica Moldova este un stat suveran, unitar și indivizibil, și că purtătorul suveranității și singura sursă de putere este poporul.

Ziua mașinii de scris se sărbătorește pe 23 iunie. Ziua celebrează dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868. Date uitării în prezentul dominat de computere şi dispozitive inteligente, maşinile de scris au făcut istorie de la apariţia lor, cu circa trei secole în urmă. Prima maşină de scris rudimentară a fost concepută în anul 1575 de tipograful italian Francesco Rampazetto, sub numele de „scrittura tattile”, un dispozitiv care imprima litere pe pagină. Abia în anul 1714 inginerul englez Henry Mill a brevetat pentru prima dată o maşinărie modernă după un proiect propriu. Această maşină de scris nu a intrat, însă, în producţie. În 1802, Agostino Fantoni a conceput și el o mașină de scris pentru a-şi ajuta sora nevăzătoare care era scriitoare, în timp ce Pietro Conti di Vilavegna a inventat la rândul său un dispozitiv similar.

Prima maşină de scris comercială a fost inventată de inginerul american Christopher Latham Sholes şi a fost brevetată în 1868, la 23 iunie, ziua fiind marcată astfel în fiecare an. Sholes a creat maşina de scris pe baza unui telegraf căruia i-a adăugat taste pentru întreg alfabetul. Ulterior, el a vândut patentul. Unele dintre cele mai importante articole din istoria mass-media au fost redactate la maşina de scris, ca şi unele dintre cele mai cunoscute cărţi din istorie.

Continuăm cu alte eveimente în ordine cronologică:

79 – Moare împăratul roman Vespasian, ajuns de notorietate după ce a dispus construirea la Roma a sute de latrine publice (vespasiene – toalete publice), pentru care a perceput taxe de folosire. Criticat de unii senatori pentru faptul că scoate bani din ceva atât de murdar, Vespasian se spune că ar fi replicat: „pecunia non olet”, ceea ce se traduce în românește prin „banii nu au miros”.

930 – A fost convocat pentru prima oară „Altingul” – adunarea reprezentanților marilor comunități din Islanda, o adunare în aer liber, la aproximativ 45 km est de ceea ce urma să devină ulterior capitala țării, Reykjavik. Althing-ul este, de facto, cel mai vechi parlament continuu funcțional până în zilele noastre din lume. De asemenea, fondarea sa a marcat începutul existenței statului organizat islandez.

1641 – Au fost depuse în biserica „Trei Ierarhi” din Iași de către domnitorul Vasile Lupu, moaștele Sfintei Paraskeva.

1834 – Se naște la București Alexandru Odobescu, literat, arheolog și istoric român de prim rang, membru al Societății Academice Române. Odobescu este autorul unui tratat de istorie a arheologiei, precum și a unei monografii dedicate tezaurului de la Pietroasa. A publicat studii de istorie literară dedicate literaturii din secolul al XVIII-lea (Poeții Văcărești, Mișcarea literară din Țara Românească în sec. XVIII). Este autorul unor nuvele istorice (Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna) și al două volume de eseuri pe teme istorice, unice în felul lor: „Câteva ore la Snagov” și „Pseudokynegeticos”, fals tratat de vânătoare.

1867 – S-a născut Iulian Marțian, istoric român, membru al Academiei Române. A fost membru pe viață al ASTREI. În zilele premergătoare Marii Uniri se alcătuia Biroul Consiliului Național Român din Năsăud.

1868 – Inventatorul american Christopher Latham Sholes (tipograf de meserie) a patentat invenția sa pe care a numit-o „Type-Writer” (mașina de scris), pe care a vândut-o companiei de armament Remington.

1879 – Matematicianul român de origini evreiești David Emmanuel își ia doctoratul la Sorbona cu teza „Étude des intégrales abéliennes de troisième espèce” (studiul integralelor abeliene de specia a treia), devenind astfel al doilea român doctor în matematici la Sorbona, după Spiru Haret. Emmanuel a avut un rol important în introducerea matematicii moderne și a abordării riguroase a științei matematice în România.

1894 – În clădirea Universității Sorbona din Paris a luat naștere Comitetul Internațional Olimpic. Este structura care coordonează mișcarea olimpică de pe tot globul. Ideea a fost a baronului francez Pierre de Coubertin, iar primul președinte a fost grecul Demetrios Vikelas. După doi ani, erau organizate primele Jocuri Olimpice moderne. În prezent, sediul Comitetului Olimpic este în Elveția, la Lausanne. Organizația are statut de observator permanent la ONU, pentru o mai bună colaborare.

1912 – S-a născut Alan Turing, matematician englez. A fost un informatician, matematician, logician, criptanalist, filosof și maratonist britanic. A fost o personalitate deosebit de influentă în dezvoltarea informaticii, aducând o formalizare a conceptelor de „algoritm” și „computație⁠” cu mașina Turing, care poate fi considerată un model de calculator generic.

1923 – A luat ființă, la București, Societatea Națională de credit Industrial, al cărei scop era stimularea dezvoltării industriale a țării.

1937 – Concurs hipic, la Londra, organizat cu prilejul încoronării regelui George al VI-lea al Angliei. Trofeul concursului, Cupa Challenge de Aur, a revenit călărețului român Henry Rang. Trofeul „Daily Mail” a fost cucerit de Felix Țopescu, tatăl cunoscutului comentator sportiv de televiziune Cristian Țopescu, de mai târziu.

1961 – A intrat în vigoare Tratatul asupra Antarcticii, elaborat în anul 1959. Tratatul bloca, pe o perioadă de 30 de ani, pretențiile oricărui stat la o suveranitate teritorială în Antarctica, unde cercetarea științifică este liberă, iar orice activitate cu scopuri militare este interzisă. Acest tratat a fost primul acord privind limitarea și controlul armamentului semnat în timpul Războiului Rece.

1985 – Echipa națională de handbal masculin a României a obținut, la Frankfurt pe Main (Germania), titlul de campioană mondială universitară.

1990 – Republica Moldova își declară suveranitatea de stat (independența o va declara pe 27 august 1991).

1992 – Gangsterul american John Gotti a fost condamnat la închisoare pe viață. Gotti a fost unul dintre cei mai puternici și periculoși gangsteri din Statele Unite, care în loc să se ascundă, ca alții, de lume și de poliție, se etala în societate, totdeauna elegant, volubil și introdus printre cei care nu știau cu cine au de-a face.

1995 – S-a deschis Bursa de Mărfuri Bucureşti.

1995 – A încetat din viaţă doctorul Jonas Salk, creatorul primului vaccin împotriva poliomielitei.

2001 – La Teatrul de Balet „Oleg Danovski” din Constanța are loc prima ediție a Concursului Internațional de Dans (23 iunie – 1 iulie).

2006 – Are loc primul concert al formației Depeche Mode în România.

2016 – Marea Britanie vota pentru rămânerea sau ieșirea din Uniunea Europeană. După o campanie dură, de ambele părți, majoritatea britanicilor votau pentru Brexit.