26 iunie vine cu trei sărbători cu „greutate” emoțională, pe lângă multe alte evenimente importante petrecute de-a lungul istoriei!

Simbol suprem al unității și identității românești, Drapelul Național este sărbătorit în fiecare an la 26 iunie, care a fost proclamată ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.

Drapelul naţional este unul din cele trei simboluri naţionale ale României, parte a identităţii naţionale, alături de Stema naţională şi Imnul naţional. Drapelul României este tricolor: roşu vermillon, galben crom şi albastru cobalt, plasate vertical, albastrul fiind aşezat la lance, galben la mijloc şi roşu în exterior. În îndelungata istorie a ţării, drapelul României nu a suferit transformări majore, cu excepţia proporţiilor şi poziţiilor culorilor.

Stema naţională actuală a României a fost realizată după Revoluţia din Decembrie 1989. Ea este constituită din: Vulturul de aur cruciat – ca element central care simbolizează dinastia întemeietoare a Basarabilor, nucleul în jurul căruia a fost organizată Ţara Românească, una dintre cele trei provincii din Evul Mediu (Ţara Românească, Moldova şi Transilvania); Scutul pe care stă este azuriu şi simbolizează cerul. Vulturul ţine în gheare însemnele suveranităţii: un sceptru şi o sabie, care reamintesc de domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt şi de domnitorul Ţării Româneşti, Mihai Viteazul, primul unificator al celor trei Ţări Române.

Imnul naţional al României – are la origini poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, scris şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848 şi cântat pentru prima oară în iulie 1848. Ulterior poemul a devenit imn, sub titlul „Deşteaptă-te, române!”, pe muzica lui Anton Pann, poet şi autor de manuale de muzică. Steagul a fost adoptat de revoluţionarii de la 1848, apărând în aceeaşi perioadă şi în Moldova – la 27 martie 1848 la hotelul Petersburg din Iași, la Adunarea constituantă prezidată de Vasile Alecsandri, în Ardeal, la Adunarea de la Blaj – 3/15 mai – 5/17 mai 1848 și la Paris, unde a fost arborat pentru prima dată la la 26 aprilie 1848. Apoi, Guvernul provizoriu al Ţării Româneşti stabilea, prin Decretul nr. 1 din 14/26 iunie 1848, că steagul naţional are trei culori – albastru, galben, roşu, iar pe flamuri este înscrisă deviza „Libertate, Dreptate, Frăţie”. Deşi la început poziţionarea culorilor era pe orizontală, cu albastrul în partea superioară, în scurt timp s-a trecut la dispunerea culorilor pe verticală, în forma cunoscută astăzi.

Ziua internațională împotriva abuzului și traficului Ilicit de droguri este marcată anual pe 26 iunie.

Data a fost stabilită prin Rezoluția 42/112 din 7 decembrie 1987 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite cu scopul de a contribui la creșterea gradului de conștientizare a pericolului major pe care îl reprezintă consumul și traficul ilicit de droguri.

Consumul de droguri ilicite determină probleme grave de sănătate, dependența de drog, afectarea funcției cognitive, a capacității de a gândi clar, de a lua decizii și de a rezolva probleme, dar și boli de inimă și afecțiuni respiratorii. Consumul de droguri crește riscul de contractare a unor boli infecțioase, precum HIV, hepatită B și hepatită C în situația în care drogurile sunt administrate folosind aceași seringă și/sau dacă nu se protejează în timpul actului sexual.

Zeci de milioane de oameni din întreaga lume suferă din cauza afecțiunilor cauzate de consumul de droguri, deoarece acestea pot afecta pe oricine, fie direct prin consum, fie indirect, prin impactul asupra familiilor, comunităților, instituțiilor și afacerilor. De asemenea, consumul de droguri duce la expunerea oamenilor la fenomenul violenței legată de droguri și la consecințele acesteia. Lipsa de cunoștințe despre droguri și consecințele utilizării acestora rămân printre factorii principali care cresc vulnerabilitatea oamenilor.

Acordarea de suport în special tinerilor, dar nu numai, – pentru a evita începerea utilizării substanțelor psihoactive, reprezintă modalitatea de prevenție cea mai indicată. Obiectivul principal al prevenției inițierii consumului acestor substanțe este de a asigura o dezvoltare sănătoasă a copiilor și tinerilor, astfel încât aceștia să își dezvolte abilitățile și potențialul pentru a deveni membri sănătoși, activi în comunitate și societate.

26 iunie, ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii. Această zi a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la 12 decembrie 1997, prin Rezoluția 52/149, organizația condamnând de la bun început tortura ca fiind unul dintre cele mai malefice acte comise de ființele umane asupra semenilor. Tortura este o infracțiune, în temeiul dreptului internațional, absolut interzisă, neputând fi justificată în vreun fel. Deși a fost interzisă, în întreaga lume, în fiecare an, sunt comise crime prin tortură împotriva femeilor, a bărbaților, dar și a copiilor, iar marea majoritate a victimelor sunt nevoite să facă față singure traumelor. Singurul mecanism care vizează finanțarea victimelor torturii și a familiilor acestora este Fondul voluntar al ONU pentru victimele torturii, administrat de Oficiul pentru Drepturile Omului al ONU de la Geneva. Articolul 2 al Convenției prevede că „fiecare stat parte va lua măsuri legislative, administrative, judiciare sau alte măsuri eficiente, pentru a împiedica comiterea unor acte de tortură pe teritoriul de sub jurisdicția sa. Nicio împrejurare excepțională, oricare ar fi ea, fie că este vorba de starea de război sau de amenințare cu războiul, de instabilitate politică internă sau de orice altă stare de excepție, nu poate fi invocată pentru a justifica tortura”. Punerea în aplicare a Convenției de către statele părți este monitorizată de Comitetul împotriva Torturii format din experți independenți. România a semnat adeziunea la această Convenție la 10 august 1990.

Pe 26 iunie se sărbătorește și ziua internațională a budincii de ciocolată, probabil cea mai delicioasă sărbătoare din tot anul. Budinca de ciocolată este adorată atât de copii, cât și de adulți, și poate fi mâncată atât simplă, cât și pe post de umplutură în brioșe sau alte prăjituri.

Budinca a apărut în anul 1903 ca o alternativă a cremei de ou. Singura diferență între cele două era faptul că pentru a face budincă se folosea amidon în loc de ouă. La început, datorită texturii moi, budinca a fost considerată un desert excelent pentru copiii mici și pentru oamenii cu dizabilități. Însă gustul nemaipomenit i-a câștigat rapid popularitatea pe care o are chiar și în ziua de astăzi.

Ziua mondială a refrigerării este marcată anual pe 26 iunie. Aceasta zi este o inițiativă internațională care crește gradul de conștientizare cu privire la beneficiile răcirii și inspiră dezvoltarea și adoptarea de soluții de răcire inovatoare și durabile de către public, guverne, industrie și practicieni pentru bunăstarea generațiilor viitoare. Este sărbătorită în și în jurul datei de 26 iunie, data nașterii savantului scoțian William Thomson, cunoscut sub numele de Lord Kelvin, care a formulat prima și a doua lege a termodinamicii.

Termenul de „refrigerare” este utilizat în sensul cel mai larg al cuvântului, ca proces de obţinere şi menţinere a unei temperaturi necesare sub cea din mediul înconjurător. Iniţiată în 2017, sărbătoarea a fost marcată prima dată la nivel global la 26 iunie 2019, fiind un succes monumental imediat, cu peste 800 de evenimente fizice în cel puţin 153 de ţări din întreaga lume.

Continuăm cu alte evenimente cronologic:

1241 – A fost fondat orașul Hanovra (Germania).

1599 – Este încheiat un nou tratat între Țara Românească și Transilvania prin care Mihai Viteazul a acceptat suzeranitatea lui Andrei Bathory, iar acesta a recunoscut domnia ereditară în familia lui Mihai Viteazul.

1730 – S-a născut astronomul francez Charles Messier. A reușit să descopere nu mai puțin de 20 de comete, 13 dintre ele purtându-i numele. În prezent, Messier este mai mult cunoscut datorită Catalogului Messier, care cuprinde 110 corpuri cerești: galaxii, roiuri stelare și nebuloase. multe dintre aceste corpuri cerești fiind observate de el pentru prima dată. Un crater de pe Lună și asteroidul 7359 Messier îi poartă de asemenea numele.

1810 – A murit la vârsta de 69 de ani, Joseph Michel Montgolfier, celebru pentru inventarea balonului dirijabil împreună cu fratele său Étienne.

1819 – Este patentată bicicleta. Primul brevet pentru un „velociped”, a fost eliberat lui William K. Clarkson, Jr. din New York. Din păcate, un incendiu a distrus în 1836 arhiva Oficiului american de brevete şi deoarece nu a fost niciodată restaurată, există puţine informaţii în legatură cu invenția lui Clarkson.

1824 – S-a născut William Thomson, din 1892 Lord Kelvin, fizician britanic, renumit îndeosebi prin lucrările sale științifice în domeniul termodinamicii. Lord Kelvin este faimos pentru teoria temperaturii absolute și a avut realizări semnificative în diverse domenii științifice, printre care: a calculat vechimea Pământului, o problemă intens dezbătută în secolul XIX, a conceput prima linie de telegraf transatlantică.

1848 – Guvernul revoluționar de la București a decretat eliberarea robilor țigani aparținând boierilor.

1848 – Guvernul revoluționar de la București a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor.

1870 – În Statele Unite sărbătoarea Crăciunului este decretată sărbătoare federală.

1886 – Chimistul Henri Moissan a descoperit fluorul, fiind distins pentru aceasta în 1906 cu Premiul Nobel.

1877 – Schimb de focuri între artileria română și cea otomană în zona Calafat-Vidin; a căzut la datorie sergentul Nicolae Popescu, prima jertfă românească în războiul de independență.

1900 – A murit Nicolae Kretzulescu, medic şi om politic liberal român. Personalitate cu vastă experienţă politică, unul dintre membrii fondatorii Societăţii Academice Române. S-a remarcat ca un ilustru pionier în domeniul medicinei româneşti şi a avut o bogată activitate guvernamentală în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, când s-a consacrat drept unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai domnitorului. A fost autorul memoriului pro – Unire.

1906 – În localitatea franceză Le Mans, 32 mașini concurează pentru prima dată la primul Grand Prix din lume.

1945 – Delegați din 50 de țări au semnat la San Francisco, Carta Națiunilor Unite, (intrată în vigoare la 24 octombrie 1945) şi statutul Curţii Internaţionale de Justiţie.

1960 – Madagascarul se declară independent de Franța.

1974 – Prima utilizare comercială a codurilor de bare într-un supermarket american.

1993 – S-a născut Ariana Grande, actriță, cântăreață și cantautoare americană.

2009 – Giorgia Boscolo din Veneția devine prima femeie gondolier, meserie exclusiv masculină de peste 900 ani.

2019 – Jocurile Europene 2019 – Cătălin Chirilă şi Victor Mihalachi, au fost medaliaţi cu aur la canoe-2, pe 1.000 m.

2019 – Camera Deputaţilor a decis înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului în România. Acesta va prezenta crimele, abuzurile şi torturile trăite de poporul român în perioada 1945 – 1989. Decizia a fost luată cu 276 voturi „pentru” şi două abţineri.