1 iulie: Ziua muzicii militare române, sărbătoarea muzicii reggae, ziua internațională a glumelor
Iată-ne la 1 Iulie, luna lui Cuptor. Numele lunii iulie vine de la Iulius Cezar care s-a născut în această lună.
I.L.Caragiale spunea în calendar despre luna iulie: Căldura crește:
„45 grade. Primăria ia măsuri, ca stropitorii stradelor să administreze trecătorilor asudați câte o dușe rece. Pentru aceasta se va mai adăogi la biletul cel galben încă vreo câteva zecimi comunale.”
Ziua muzicii militare române este sărbătorită în fiecare an la 1 iulie. Actul de naștere al muzicii militare române este strans legat de adoptarea și aplicarea Regulamentelor Organice din Țara Românească și Moldova care au intrat în vigoare la 1/13 iulie 1831, respectiv la 1/13 ianuarie 1832. În cadrul acestora se prevedea înființarea muzicilor militare în cadrul primelor formațiuni militare românești.
Prima fanfară militară fost înființată la Iași, la 1 iulie 1831, în cadrul Armatei Naţionale Permanente – „Straja Pamântească”. În perioada de după Războiul de Îndependență s-a hotărât ca la fiecare regiment de dorobanți să se constituie câte o muzică militară sub denumirea de „fanfară”.
La 10 octombrie 1936 a fost înființată „Școala elevilor muzicanți militari”, instituție menită să asigure pregătirea și formarea personalului muzicilor militare, iar la 15 iunie 1954 ia ființă o formație etalon, unică în spaţiul militar din ţară: Muzica Reprezentativă a Armatei. Muzicile militare au constituit o prezență permanentă nu doar la sărbători naționale, manifestări social-politice sau culturale, ci și în momentele dificile pentru a amplifica entuziasmul poporului. Orchestrele militare abordează un repertoriu extrem de vast, de la cântece patriotice şi până la valsuri şi simfonii.
În prima zi din luna iulie, se sărbătoreşte muzica reggae, genul muzical prin care au ajuns cunoscuţi artişti precum Bob Marley sau Jimmy Cliff. Ziua internaţională reggae este singurul eveniment din lume dedicat muzicii reggae şi este găzduită anual de Kingston, casa de muzică jamaicană, promovând industriile creative din Jamaica şi stilul de viaţă reggae.
Reggae este un stil muzical care a apărut pentru prima dată în Jamaica, spre sfârşitul anilor 1960. Ziua Internațională a Reggae este despre celebrarea unei muzici care a cucerit lumea cu mesajele sale de iubire, pace și unitate.
Ziua internațională a glumei nu are statut oficial, dar tot mai mulți oameni o sărbătoresc pe 1 iulie în fiecare an. Sărbătoarea a apărut în SUA și s-a extins treptat în alte țări. Oamenii spun glume tot timpul, iar potrivit unor istorici, cea mai veche glumă poate fi considerată una din timpul vechilor sumerieni, din anul 1900 î.Hr. Grecia se mândrește și cu primul club de comedie, deși scopul acestuia era de a împărtăși glumele printre prieteni, nu de a umple sălile de spectacole așa cum este acum.
Studiile antropologice arată că râsul a evoluat ca o modalitate prin care oamenii semnalează prietenia și consolidează legăturile de grup. Se spune că râsul este cel mai bun medicament şi mulţi oameni chiar ar fi de acord cu asta!
Sărbătorită în fiecare an la 1 iulie, ziua internaţională a glumelor (#InternationalJokeDay) încurajează oamenii să împărtăşească cu ceilalţi bancuri, videoclipuri umoristice şi e-mailuri amuzante şi este, de asemenea, o zi în care trebuie să lăsăm deoparte toate problemele şi necazurile. Adevărata fericire vine atunci când vezi o persoană zâmbind! Este în natura umană să glumim şi să râdem cu poftă.
Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:
1646 – S-a născut Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof, matematician şi fizician german. În matematică, Leibniz a introdus termenul de „funcție” (1694), pe care l-a folosit pentru a descrie o cantitate dependentă de o curbă. Alături de Newton, Leibniz este considerat fondatorul analizei matematice moderne.
1770 – Cometa Lexell, descoperită de astronomul Charles Messier, trece la doar 0,015 unităţi astronomice (2,2 milioane kilometri) de Pământ, cel mai aproape dintre toate cometele observate de-a lungul istoriei. Este una dintre cele patru comete care nu poartă numele descoperitorilor; celelalte trei sunt cometa Halley, cometa Encke şi cometa Crommelin.
1822 – Este abolit regimul fanariot și sunt restabilite domniile pământene în Moldova și Țara Românească. În primăvara lui 1822, de la Bucureşti şi Iaşi au fost trimise delegaţii pentru a cere Înaltei Porţi domni pământeni (naţionali). Din aceste delegaţii au făcut parte printre alţii: Ioan Sandu Sturdza, un coborâtor al lui Vlad Ţepeş, Grigorie Dimitrie Ghica, nepot de frate al decapitatului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei şi vornicul Iordache Rîşcanu, viitor membru în divanul domnesc al Moldovei. Această acţiune a adus în Moldova, după lunga perioadă fanariotă, din nou un domn pământean în persoana lui Ioan Sandu Sturdza şi în Muntenia pe Grigore al IV-lea Ghica (Grigore Dimitrie Ghica).
1872 – S-a născut aviatorul francez Louis Bleriot, primul care a reuşit traversarea Canalului Mânecii. În 1909, el a efectuat primul zbor complet deasupra unei întinderi mari de apă într-un aparat mai greu decât aerul, când a traversat Canalul Mânecii. Pentru această realizare el a primit un premiu de 1000 lire. El este considerat prima persoană care a construit un monoplan funcțional. Blériot a fost un pionier al acrobațiilor aeriene.
1878 – S-a încheiat Congresul de pace de la Berlin. Prin Tratatul de pace s-au recunoscut independenţa României şi drepturile ei asupra Dobrogei. Judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail, din sudul Basarabiei, aflate în componenţa României, sunt reîncorporate Imperiului Ţarist.
1881 – A apărut, la Iaşi, revista „Contemporanul”.
1891 – A murit Mihail Kogalniceanu, om politic, istoric, scriitor și publicist român, orator apreciat. A fost director al Teatrului Național din Iași, redactor șef al revistei Dacia Literară și profesor al Academiei Mihăilene. A aparticipat la Revoluția de la 1848 în Moldova, fiind autorul petiției Dorințele partidei naționale din Moldova. S-a ocupat cu elaborarea pachetului de legi pentru abolirea sclaviei romilor. Împreună cu Alecsandri, a editat revista unionistă Steaua Dunării, a jucat un rol important în timpul alegerilor pentru Divanurile ad-hoc, și l-a susţinut pe Alexandru Ioan Cuza pentru ocuparea tronului Moldovei. A fost prim-ministru al României între 1863 – 1865, perioadă în care au fost adoptate marile reforme. Unul dintre fondatorii Partidului Național Liberal.
1902 – A apărut, la Budapesta, apoi la Sibiu, revista literară romanească „Luceafărul”, care a lansat doi dintre cei mai reputaţi scriitori de la începutul secolului: Octavian Goga şi Ion Agârbiceanu.
1903 – Turul Franței. 60 de bicicliști francezi, dar și străini, se strângeau în Paris pentru a concura în cea mai mare cursă de ciclism din lume. Era prima ediție a Turului Franței. Cursele, împărțite în 6 etape, legau 5 orașe din toată Franța. Competiția începea și se termina în Paris. În prima ediție, cicliștii aveau de străbătut 2.428 de km. Cel mai scurt Tur al Franței a avut loc în 1904, pe o distanță de 2.420 km, iar cel mai lung în 1926, cu o lungime de 5.745 km. În prezent, cursa are 3.600 de km.
1908 – Codul Morse SOS a devenit oficial semnalul de urgență pentru nave aflate în pericol și care aveau nevoie de ajutor. Ideea codului SOS a venit din Germania. Reglementarea nu specifica litere, ci doar „trei puncte, trei linii, trei puncta”. În codul Morse standard, asta se citește SOS. Dar în cel american de atunci, era S5S. Prima navă care a folosit SOS a fost pachetorul Slavonia, care a naufragiat lângă Azore în 1909. De asemenea, și Titanic a transmis codul SOS când se scufunda.
1920 – Se înfiinţează, la Sibiu, în România, Şcoala militară de ofiţeri activi de infanterie (inaugurată la 19 decembrie), în present Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”.
1923 – Autoritațile din Canada adoptă Legea de excludere a chinezilor din această țară. Populaţia de etnie chineză din Canada a crescut de la 17,043 persoane în 1901 la 36.924 persoane în 1921. Această măsură a condus la agitații sociale și rasism generate de teama canadienilor, ca orientalii le vor ocupa locurile de muncă. Legea a fost abrogată pe 14 mai 1947.
1933 – S-a născut medicul neurochirurg Leon Dănăilă, considerat unul dintre cei mai buni neurochirurgi din Europa, membru titular al Academiei Române din 2004. El figurează printre cele 500 de genii ale secolului 21 (potrivit publicatiei „500 Greatest Geniuses of the 21st Century” editată de Institutul Biografic American). A fost cel care a folosit primul în România, încă din 1981, microscopul operator, care a revoluţionat chirurgia vasculară, scăzând astfel mortalitatea în urma intervernţiilor chirurgicale pe creier de la peste 50% la 4%. Are la activ peste 40.000 de intervenţii chirurgicale.
1934 – S-a născut Sydney Pollack, regizor, producător, actor american.
1935 – A fost înfiinţată Academia de Medicină din România, al cărei fondator a fost dr. Daniel Danielopolu. Instituţia, denumită în prezent Academia de Ştiinţe Medicale (ASM), a fost desființată în 1948 și reînființată în anul 1969. Daniel Danielopolu a studiat interdependenţa dintre sistemul nervos somatic şi cel vegetativ, a creat metoda viscerografică în medicina experimentală şi în clinică, a adus contribuţii la patogenia şi tratamentul anginei pectorale. Precursor al teoriei sistemelor biologice şi al biociberneticei, promotor al farmacologiei nespecifice. Membru de onoare (din 1938) al Academiei Române.
1938 – S-a născut medical Nicolae Ghilezan, autor al unor importante contribuţii în domeniul oncologiei clinice şi al tratamentului multidisciplinar al cancerului. Este membru corespondent al Academiei Române din 2000.
1944 – Acordul de la Bretton Woods (SUA – 1-22 iulie 1944) s-a hotărât înfiinţarea FMI și BIRD (în prezent ambele parte a Băncii Mondiale). La Conferinţa de la Bretton Woods (SUA) s-a hotărât înfiinţarea Fondului Monetar Internaţional – FMI (activitatea oficială a început la 1 martie 1947) şi a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care a început să funcţioneze la data de 25 iunie 1946.
1961 – S-a născut Diana Spencer, Prinţesă de Wales, soția prințului moștenitor al tronului Marii Britanii, Charles, Supranumită „prinţesa inimilor”. Prinţesa Diana a devenit foarte cunoscută şi apreciată şi prin participarea sa permanentă la activităţi sociale, caritabile. S-a implicat în lupta împotriva HIV-SIDA, a militat împotriva minelor antipersonal, împotriva leprei, a cancerului. A patronat Royal Marsden Hospital (destinat copiilor cu cancer) şi Great Ormond Street Hospital for Children. Lady Diana venea deseori să viziteze copiii bolnavi, de multe ori fiind însoţită de cei doi fii, cărora a încercat să le insufle dragostea pentru oameni şi pentru activităţile caritabile.
Popularitatea sa imensă s-a datorat campaniilor sale umanitare, în special a celei dusă împotriva minelor antipersonal, iniţiativă care avea să îi aducă, după decesul său, premiul Nobel pentru pace – Nobel Peace Prize.
1990 – Reunificarea Germaniei: Germania de Est acceptă că moneda marcă vest-germană. A fost un pas important spre unirea economiilor celor două Germanii.
1991 – La Praga a avut loc ultima consfătuire a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, semnat la 14 mai 1955, la care s-a hotărât desființarea acesteia.
1993 – În România a intrat în vigoare taxa pe valoare adaugată (TVA) şi sunt liberalizate completă preţurile, măsură aprobată prin Legea nr. 130/1992.
1996 – Pentru prima dată în lume, în Australia se votează o lege prin care a fost autorizată eutanasierea.
1997 – Hong Kong ieșea de sub 156 de ani de administrație britanică și devenea o parte a Chinei. Prințul Charles și-a reprezentat țara la ceremonie. Steagurile britanice și ale coloniei Hong Kong au fost coborâte de catarg pentru totdeauna. Apoi au fost ridicate drapelele roșii ale Chinei și regiunii speciale Hong Kong.
1999 – Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a inaugurat oficial, la Edinburgh, primul parlament scoţian ales în ultimii 300 de ani.
2001 – Gimnasta româncă Nadia Comăneci devine cetățeană americană.
2002 – Multimiliardarul american Steve Fossett a devenit primul om care a reuşit să efectueze singur înconjurul lumii în balon, fără escală.
2002 – Și-a început activitatea la Haga, Curtea Penală Internaţională, primul tribunal permanent însărcinat cu pedepsirea crimelor de război.
2004 – A murit Marlon Brando, actor American. Recunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari actori de film ai secolului 20. S-a făcut remarcat mai ales datorită rolurilor din filmele „Un tramvai numit dorinţă” şi „On the Waterfront”. Marlon Brando a fost de asemenea un activist social puternic implicat, susţinând mai multe probleme, printre care şi cea a mişcării amerindienilor. El a fost clasificat pe locul patru într-un clasament al actorilor americani de film ai tuturor timpurilor, întocmit de Institutul American de Film.
2004 – Postul de radio România Tineret emite doar pe internet, devenind un post experimental. Directorul postului este numit actorul Florian Pittiş.
2005 – Intră în circulaţie leul nou, urmând ca până la 31 decembrie 2006, leii vechi să circule în paralel cu cei noi. Aceasta reprezintă a doua etapă a denominarii şi începând cu această dată 10.000 lei vechi vor fi preschimbaţi pentru un leu nou.
2013 – Croația a aderat la Uniunea Europeană, devenind al 28-lea stat membru al acestei organizații.
2015 – Grecia devine prima economie avansată care a intrat în încetare de plăți în raport cu FMI după ce Grecia nu a plătit tranșa de 1,5 miliarde de euro pe care o datora Fondului, tranșă care avea scadența la 30 iunie.
1 iulie – 1 septembrie 2018 – Marșul Centenarului. Marșul Centenarului sau Marșul Centenarului Marii Uniri a fost o manifestație civică coordonată de o serie de organizații neguvernamentale din România și Republica Moldova, cunoscute sub denumirea colectivă de Alianța pentru Centenar. Marșul Centenarului a pornit din Alba Iulia, la 1 iulie 2018, iar destinația finală a fost Chișinăul, la 1 septembrie 2018, și a presupus traversarea Munților Carpați în trei zone diferite din România. Participanții la acest marș, atât cetățeni din România cât și din Republica Moldova, au vizat 300 de orașe și sate din cele două state, cu parcurgerea la pas a locurilor semnificative pentru Marea Unire și Primul Război Mondial. Prin organizarea, amploarea și obiectivele ei, această acțiune este originală în România și Republica Moldova.






