Luna lui Cuptor abia a început și temperaturile ridicate își fac de cap. Cum ar spune Caragiale „Căldură mare, monșer!”

Pe 2 iulie sărbătorim ziua internațională uitării „I forgot Day”. Dacă ești genul de persoană care uită zilele de naștere ale celor mai buni prieteni, ocazii speciale sau cumperi ceva și uiți la magazin, ei bine, este o zi perfectă să celebrezi. Pentru cei super-organizați ați putea crede că acest lucru este imposibil. Cu toate acestea viața pare pur și simplu prea ocupată uneori și poate părea imposibil să țineți pasul cu tot ce se întâmplă.

Ziua uitării a fost creată de Gaye Anderson și sărbătoarea încurajează oamenii să-și ceară scuze și să compenseze toate evenimentele și ocaziile pe care ar fi putut să le uite. Ea a creat această zi specială din cauza unei perioade din viața ei când îi era greu să-și amintească anumite lucruri. Astfel, în loc să se streseze și mai mult că nu-și amintește, ea a creat această zi pentru a se relaxa.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, informaţiile pe care aparent le uităm sunt de fapt încă prezente în memoria pe termen lung a fiecăruia dintre noi. Este necesar un întreg proces psihologic care face ca memoriile stocate în creierul nostru să revină la suprafaţă, iar acel proces adeseori nu funcţionează, motiv pentru care uităm.

Tot în aceeași zi sărbătorim și ziua mondială a obiectelor zburătoare neidentificate (World UFO Day), o zi instituită pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la obiectele zburătoare neidentificate (OZN), un prilej de a discuta despre misterele Universului, de a rememora investigațiile și cercetările în curs privind OZN-urile.

Organizația pentru ziua mondială a OZN-urilor (World UFO Day Organization – WUFODO) a declarat oficială ziua de 2 iulie. Marchează un eveniment petrecut în noaptea de 2 spre 3 iulie 1947, cunoscut sub denumirea de „incidentul Roswell”, ale cărui circumstanțe nu sunt complet elucidate nici până azi.

Atunci, un obiect misterios s-a prăbușit la o fermă din Roswell, statul american New Mexico. Fermieri din Roswell au relatat că au auzit un impact puternic, iar mai târziu au fost recuperate rămășițele a ceea ce se presupune a fi un obiect zburător neidentificat. Forțele Aeriene ale Armatei Statelor Unite au explicat rapid că obiectul respectiv era un balon meteorologic.

De ziua mondială a obiectelor zburătoare neidentificate, care a fost marcată pentru prima dată în 2001, comunitatea celor pasionați de fenomenul OZN și a celor interesați de posibilitatea existenței vieții extraterestre se reunește pentru a-și sărbători convingerile legate de acestea. În această zi, ufologii și oamenii curioși se adună pentru a observa cerul în căutarea obiectelor zburătoare neidentificate.

În România, printre cei care s-au aplecat asupra fenomenului OZN se numără scriitorul Ion Hobana (1931-2011), autor de literatură SF, profesorul Alexandru Mironov, matematician, scriitor și realizator de emisiuni radio-TV de știință și science-fiction, și Dan Farcaș, informatician, matematician, autor de literatură SF, președintele Asociației pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Neidentificate (ASFAN)

2 iulie este ziua internațională a ziaristului sportiv. La această dată, în 1924, era fondată Asociația Internațională a Presei Sportive. Sărbătoarea este un prilej pentru a conştientiza importanţa jurnaliștilor care urmăresc evenimentele sportive din întreaga lume. Această ramură a gazetăriei a cunoscut o ascensiune remarcabilă începând cu anii ’50-’60.

Jurnalismul sportiv nu se rezumă doar la relatări și statistici competiționale, ci poate contribui la asigurarea păcii și bunei înțelegeri între națiunile implicate în diverse întreceri. Sportul și fairplay-ul sunt bune prilejuri de apropiere între oameni, iar un bun jurnalist sportiv știe și folosește acest lucru. Cu prilejul Zilei internaționale a ziaristului sportiv, se organizează conferințe și evenimente menite să accentueze rolul jurnalistului sportiv în mass-media, precum și numeroase competiții sportive la care participă jurnaliști.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

133 – Prima menţiune a Daciei Porolissensis, într-o diplomă militară a împăratului Hadrian, descoperită în ruinele castrului român de la Gherla.

1431 – Prima mențiune documentară a Vrancei: „Varancha”. Numele Vrancea este atestat printr-un document scris în latină, datat 2 iulie 1431, în transcrierea VARANCHA. Referindu-se la acest toponim, VARANCHA, B.P. Hașdeu a emis opinia că termenul aparține fondului lexical de origine traco-dacică (Vran ar însemna pãdure, munte).

1494 – Spania a ratificat Tratatul de la Tordesillas, prin care și-a împărțit împreună cu Portugalia teritoriile nou descoperite din afara Europei, de-a lungul unei linii de demarcație trasată aproximativ la jumătatea distanței dintre insulele Capului Verde (deja portugheze) și insulele descoperite de Cristofor Columb în prima sa călătorie, numite în tratat ca Cipangu și Antilia (Cuba și Hispanola de mai târziu).

1504 – A încetat din viaţă Ştefan cel Mare, domn al Moldovei. A domnit 47 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, a dus lupte împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei. Biserici și mănăstiri construite în timpul domniei sale sunt astăzi pe lista locurilor din patrimoniul mondial.

1504 – S-a încheiat redactarea lucrării „Letopisetul de când cu voia lui Dumnezeu s-a început Țara Moldovei”, prima creație laică a culturii române scrisa la curtea lui Ștefan cel Mare.

1566 – A încetat din viaţă astrologul francez Michel Nostradamus. A fost un faimos medic, cabalist și farmacist francez. Celebritatea sa se datorează lucrării Les Propheties, a cărei primă ediție a apărut în 1555. De la publicarea sa, a devenit foarte populară în toată lumea, creându-se în jurul său un cult. În literatura tuturor timpurilor i s-a acordat titlul de prevestitor a tuturor marilor evenimente care se desfășurau sau urmau să se întâmple în lume.

1698 – Inginerul și inventatorul englez Thomas Savery brevetează primul motor cu aburi, mai exact o pompă care scoate apă din minele inundate, folosind forța aburilor. În această fază, nu este vorba de clasicul motor cu aburi, cel cu piston, care va putea acționa în viitor elicele navelor sau roțile vehiculelor terestre (locomotive). Până acolo, drumul mai este lung.

1714 – S-a născut compozitorul Christoph Willibald Gluck, precursor al clasicismului vienez în muzică şi mare compozitor german.

1723 – Se naște Antonio González Velázquez, unul dintre cei mai importanți pictori spanioli, din perioada barocă târzie. A fost pictor de curte al palatului regal din Madrid, iar mai târziu director al Academiei din San Fernando din Ciudad de Mexico.

1838 – A apărut, la Braşov, sub conducerea lui George Bariţiu, revista culturală romanească „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, supliment literar al „Gazetei de Transilvania”.

1849 – A fost semnat la Seghedin (Szeged) „Proiectul de pacificare” de către Lajos Kossuth, liderul revoluției maghiare, și de către Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac, reprezentanții emigrației române. Pentru prima dată într-un document oficial, Principatele Române sunt menționate sub numele de România, iar guvernul revoluționar maghiar recunoștea românilor dreptul de a folosi limba româna în administrație, justiție și învățământ, independența Bisericii Ortodoxe, prezența românilor în administrația de stat.

1869 – S-a născut Liane de Pougy, vedetă și dansatoare de cabaret și renumită ca una dintre cele mai frumoase și celebre curtezane din Paris.

1888 – Ion Luca Caragiale este numit director al Teatrului Național din București.

1897 – Omul de ştiinţă italian Guglielmo Marconi obţine la Londra un brevet pentru inventarea radioului. A fost un inginer și fizician italian, inventatorul telegrafiei fără fir și a antenei de emisie legate la pământ, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1909 împreună cu Karl Ferdinand Braun, pentru contribuțiile lor în dezvoltarea telegrafiei fără fir.

1900 – Primul zbor al unui Zeppelin are loc pe Lacul Constance lângă Friedrichshafen în Germania.

1914 – A încetat din viaţă Emil Gârleanu, scriitor român („Din lumea celor care nu cuvântă”), prozator, traducător, jurnalist și editor român, cunoscut pentru sensibilitatea și profunzimea scrierilor sale dedicate vieții simple, naturii și lumii necuvântătoarelor.

1922 – Se naște Pierre Cardin, designer francez de modă.

1924 – A luat ființă Asociația Internațională a Presei Sportive.

1926 – S-a născut la Lisa, judeţul Braşov, scriitorul şi publicistul Octavian Paler.

1937 – Piloții americani Amalia Earhart și Fred Noonan, care au încercat să zboare în jurul lumii, au fost dați dispăruți deasupra Oceanului Pacific. Ei și-au început zborul în jurul lumii la bordul avionului „Electra”. În timpul călătoriei, contactul cu avionul a fost pierdut și cei doi nu au mai fost găsiți niciodată.

1940 – Incidentul armat de la Giurgiulești din 1940, parte a Retragerii Armatei României din Basarabia și Bucovina în 1940. Incidentul a avut loc în capul de pod de peste râul Prut situat în faţa punctului de trecere al râului de la Galaţi – Giurgiuleşti, cu şase ore înainte de evacuarea şi cedarea oficială a Basarabiei, a Bucovinei de Nord şi a ţinutului Herţa.

1941 – Operațiunea München, Parte a luptelor de pe Frontul de răsărit al celui de-al Doilea Război Mondial. Operațiunea „München” este numele de cod al ofensivei armatelor română și germană în timpul celui de Al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei de sub ocupație sovietică. Operațiunea a început la data de 2 iulie 1941 și s-a încheiat victorios la 26 iulie, același an.

1941 – A murit George Valentin Bibescu, pilot român, nepot al domnitorul Gheorghe Bibescu. A fost unul dintre cei mai buni piloți români. Este fondatorul Automobil Clubului Român în 1904. A înființat Clubul Aviatic Român în 1909 și Liga Națională Aeriană în 1912. George-Valentin Bibescu este fondatorul aeroportului Băneasa din București, care a luat naștere pe fosta moșie a mătușii sale, Maria Bibescu, contesă de Montesquiou-Fézensac (azi cartierul Băneasa).

1950 – S-a născut Liviu Vasilică, cântăreț de muzică populară românescă.

1961 – S-a sinucis scriitorul american Ernest Hemingway, laureat al Premiului Nobel pentru literatură, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori americani din întreaga lume. Opera sa are ca sursă o experiență de viață profundă și originală și relatează, conform concepției scriitorului, „lucrurile cele mai simple în modul cel mai simplu”, într-o proză energică, aspră, dură, cu o mare economie a mijloacelor stilistice și susținută de un ton colocvial.

1964 – Președintele american Lyndon B. Johnson a promulgat Legea Drepturilor Civile Statelor Unite ale Americii, prin care se interzicea segregarea în școli, locuri publice și la angajare, care a eliminat majoritatea formelor de discriminare împotriva afro-americanilor și femeilor, incluzând segregarea rasială. Legea a stopat, de asemenea, și aplicarea inegală a cerințelor de calificare pentru drepturile de a vota și a fi votat.

2000 – S-a deschis pentru trafic Podul Øresund, cel mai lung pod rutier şi feroviar din Europa, care conecteaza Suedia şi Danemarca. Acesta are o lungime de 7845 metri și o lațime de 23,5 metri.

2002 – Bancherul american Steve Fosset a devenit primul om care a călătorit singur, nonstop, în jurul lumii într-un balon.

2013 – Uniunea Astronomică Internațională a stabilit următoarele nume pentru sateliții naturali nr 4 și nr 5 ai lui Pluto: 4 = Kerberos și 5 = Styx.