9 iulie: ziua în care se serbează prăjiturile din zahăr, Mihai Viteazul întemeiază Mitropolia românească din Transilvania, iua de 9 iulie a fost cu 1,3 milisecunde mai scurtă decât media
Începem ziua de 9 iulie cu un citat al Margaretei Pâslaru, una dintre sărbătoritele zilei: „Văd viaţa prin prisma faptelor şi nu a vârstei”.
Ziua de 9 iulie este cea mai dulce din calendar. S-a stabilit ca aceasta să fie data în care se serbează prăjiturile din zahăr. De la torturi cu ciocolată, biscuiţi, tarte cu fructe, toate sunt vedetele zilei, atâta timp cât au în compoziție zahăr. Copiii se vor bucura cel mai mult de această zi. Însă şi adulţii vor găsi această sărbătoare a prăjiturilor din zahăr un motiv de a gusta câteva dulciuri.
Astăzi este un bun prilej de a merge la o cofetărie sau de a prepara o prăjitură pentru cei dragi. Este momentul potrivit pentru a ne răsfăța savurând un desert delicios.
Se crede că prăjitura de zahăr a apărut la mijlocul anilor 1700. Rezidenții protestanți germani au creat o prăjitură rotundă, cunoscută sub numele de biscuitul „Nazaret”. Ar fi de fapt vorba despre un desert fărâmicios preparat din zahăr, făină, ouă, unt, vanilie şi praf de copt sau bicarbonat de sodiu. Secretul ar consta în prospeţimea şi calitatea ingredientelor. Aluatul se taie cu ajutorul unor forme rotunde. Pot fi decorate cu glazură colorată din zahăr. Indiferent de formă sau culoare vă invităm să vă bucurați astăzi de o prăjitură!
Ziua de 9 iulie a dat României trei voci de aur: La mulţi ani, Angela Similea (1946), Margareta Pâslaru (1943) şi Mirabela Dauer (1947)!
Considerată de mulţi o artistă complexă, a cărei voce oferă posibilităţi infinite, Margareta Pâslaru a fost sursă de inspiraţie pentru nu mai puţin de 65 de compozitori. Henry Mălineanu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda şi Nicole Kirculescu sunt doar câţiva dintre compozitorii clasici ai muzicii uşoare care i-au încredinţat marii artiste creaţiile lor.
„Văd viaţa prin prisma faptelor şi nu a vârstei”, spunea Margareta Pâslaru.
Angela Similea cunoaște adevăratul succes în 1970, odată cu Festivalul Internaţional „Cerbul de aur”, unde s-a clasat pe locul al doilea, câştigând „Cerbul de Argint”.
Deşi la începutul carierei a fost critică pentru că vocea sa era „prea cristalină” şi i s-a recomandat să se apuce de fumat, glasul Angelei Similea s-a maturizat la scurt timp, a coborât şi a devenit mai profund. La gala organizată de TVR2, în 2000, melodia „Să mori de dragoste rănită”, interpretată de Angela Similea şi compusă de Marcel Dragomir, pe versurile lui Aurel Storin, a fost declarată „melodia secolului al XX-lea”.
Mirabela Dauer este considerată de unii critici muzicali drept cea mai bună voce feminină a muzicii uşoare româneşti din ultimele trei decenii. Cu 28 de albume lansate, Mirabela Dauer a interpretat, de-a lungul carierei ce se întinde pe jumătate de secol, melodii compuse de Marius Ţeicu, Vasile Vasilache, Marin Nistor şi Anton Şuteu.
Tot astăzi, s-a născut Daniel Iordăchioaie, îndrăgit cântăreț al anilor ’80 -’90. Piesa sa intitulată „Mă întorc la tine iar și iar” compusa pentru el de Dumitru Lupu este și azi pe buzele multor români, chiar și tineri. Piesa este ascultată și în diferite remixuri realizate de reprezentanții tinerei generații.
După 50 de ani de carieră, Mirabela Dauer crede că tot ea este omul viitorului şi spune că nu are nostalgii, pentru că „voi ăştia tinerii sunteţi o generaţie deja obosită”. „Nu sunt omul trecutului, nicio clipă nu mă gândesc la trecut”, a declarat Mirabela Dauer pentru „Adevărul” în 2014.
Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:
1357 – Împăratul Carol al IV-lea a pus piatra de temelie a Podului Carol din Praga. Este un pod istoric celebru, care traversează râul Vltava în Praga, Republica Cehă. El a înlocuit vechiul pod Judith, construit în perioada 1158-1172, care fusese grav avariat de o inundație în 1342.
1441 – A murit pictorul flamand Jan van Eyck, din perioada târzie a Evului Mediu. El a jucat un rol decisiv în istoria picturii europene, în același timp și un remacabil inovator, fiind cel care a introdus pictura în ulei, ceea ce a adus cu sine revoluționarea picturii universale.
1493 – A început zidirea Bisericii din Borzești, ctitorie a lui Stefan cel Mare. Borzești este un sat din județul Bacău, astăzi devenit unul dintre cartierele orașului Onești. Aici s-a născut și a copilărit Sfântul Ștefan cel Mare. Biserica din Borzești poartă hramul Adormirea Maicii Domnului.
1520 – Data primei mențiuni păstrate privind o „hotărnicie” – se referea la fixarea hotarului dintre Țara Românească și Transilvania, în zona din nordul Olteniei.
1600 – Mihai Viteazul întemeiază Mitropolia românească din Transilvania.
1789 – În Franța s-a format Adunarea Națională Constituantă, adunare ce a început să funcționeze ca guvern și să lucreze la elaborarea unei Constituții. A fost un organ al puterii legislative în perioada revoluției din Franța. Constituția adoptată în 1791 a desființat privilegiile feudale, consacrând monarhia constituțională, în timp ce Biserica a fost pusă sub controlul statului.
1802 – S-a născut Thomas Davenport, inventatorul primului motor electric.
1816 – Congresul de la Tucumán a declarat independența față Provinciilor Unite ale Americii de Sud, de Spania, federație ce avea să stea la baza independenței Argentinei.
1819 – S-a născut Elias Howe, inventatorul maşinii de cusut.
1877 – S-a desfășurat prima ediție a Campionatului de tenis de la Wimbledon.
1887 – Apar pe piață americană, primele șervete de hârtie. Producător John Dickenson.
1902 – Oamenii de știință germani izolează acidul barbituric, substanță ce va sta la baza somniferelor.
1922 – Johnny Weissmüller, înotător american originar din Timișoara, coboară sub 1 minut recordul mondial la 100 m liber (58.6 secunde).
1932 – A încetat din viață King Camp Gillette, inventator și manufacturier, realizatorul primelor lame de ras. Brevetată în 1895, și lansată pe piață în 1903 care apoi a cucerit întreaga lume cu metoda sa revoluționară de ras.
1943 – S-a născut Margareta Pâslaru, interpretă româncă de muzică ușoară, populară, actriță de teatru si film, compozitoare, textieră, realizatoare de emisiuni TV și radio.
1946 – S-a născut Angela Similea, interpretă româncă de muzică ușoară.
1947 – S-a născut Mirabela Dauer (Bela Scorțaru), interpretă româncă de muzică ușoară.
1947 – Consiliul de Miniștri hotărăște să remită secretarului general al Organizației Națiunilor Unite declarația de intrare a României în forul mondial și de aderare la Carta Națiunilor Unite.
1955 – Manifestul Russell-Einstein este citit, la Londra, în cadrul unei conferințe de presă. Textul declarației a pus bazele mișcării Pugwash (mișcare a oamenilor de știință pentru pace, dezarmare și securitate); inițiatorii mișcării au fost savanții Bertrand Russel și Albert Einstein, declarația fiind semnată de către Einstein înainte de 18 aprilie 1955, data morții sale.
1979 – Sonda Voyager 2 a ajuns la maximă apropiere de Jupiter, trecând la 570.000 km de planetă.
2011 – Sudanul de Sud a devenit în mod oficial stat independent, după ce peste 98 la sută din cei patru milioane de persoane chemate la urne au votat pentru independenţa acestui teritoriu, după 37 de ani de război civil.
2025 – Ziua de 9 iulie a fost cu 1,3 milisecunde mai scurtă decât media, din cauza accelerării rotației Pământului în jurul axei sale. Fenomenul se datorează poziției Lunii față de ecuator. Pe această dată Luna s-a aflat la cea mai mare distanță de ecuator, ceea ce modifică impactul gravitațional asupra rotației Pământului. O zi pe Pământ durează în mod normal aproximativ 86.400 de secunde sau 24 de ore. Pentru majoritatea oamenilor, pierderea unei milisecunde trece neobservată. Însă computerele, GPS-ul, sistemele bancare, telescoapele mari și rețelele electrice se bazează pe sincronizarea precisă pentru a funcționa. Pentru aceste sisteme, fiecare milisecundă contează.







