Agenda zilei de 14 iulie începe cu sărbătoarea Franței, o zi importantă despre care citim detalii la evenimentele scrise în ordine cronologică.

14 iulie este și o zi mai atipică în care sărbătorim ziua haosului şi a dezordinii.

După cum spunea și poetul latin Ovidiu în „Metamorfoze”: „Înainte ca oceanul şi pământul să apară, / Înainte ca cerul să învăluie întreaga fire, / Nimic nu era, doar haos.”

Cuvântul haos provine din greaca veche şi defineşte un vid de la începutul universului, fără legi şi fără certitudini. Până în urmă cu 400 de ani, termenul desemna ideea de materie primordială, apoi câmpul semantic s-a extins un pic, incluzând ideea de confuzie şi dezordine.

Teoria haosului este o ramură a matematicii şi fizicii moderne apărută după 1960, care descrie comportamentul unor sisteme complexe care, deşi se conformează legilor universului, rămân totuşi imprevizibile. În termeni mai clari, există o ordine ascunsă în orice evoluţie haotică a oricărui sistem complex.

Un fluture bătând din aripi undeva în Europa poate declansa o tornadă în Texas. Așa afirmă teoria haosului. Această teorie – în esență – indică faptul că mici modificări ale datelor inițiale ale unui sistem complex poate duce la stări finale al sistemului foarte diferite. Edward Lorenz este cel care pune bazele acestei teorii.

Dar… pentru că e vacanță și putem lenevi fără să ne simțim vinovați, azi putem sărbători, de exemplu, haosul și dezordinea de la noi din cameră…

Tot în  14 iulie, România sărbătorește și ziua transmisioniștilor militari, dată la care, în anul 1873, principele Carol a semnat Înaltul Decret nr. 1303, prin care s-a aprobat înființarea unei secții de telegrafiști militari în cadrul Batalionului de geniu al Armatei României, marcând astfel apariția transmisiunilor militare.

Rolul transmisioniștilor militari este deosebit de important și de apreciat pentru buna desfășurare logistică și pentru derularea cu succes a misiunii asumate de corpul de armată respectiv.

De câțiva ani, multe asociații de conservare a naturii au ales 14 iulie drept ziua mondială a rechinilor, ziua de conștientizare a rechinilor.

Asemenea prădătorilor importanţi din orice ecosistem, rechinii joacă un rol esenţial în menţinerea sănătăţii şi productivităţii mărilor, însă diverse ameninţări fac din aceşti „oligarhi” ai oceanelor o specie persecutată şi vulnerabilă.

Deşi nimeni nu ne sugerează să ieşim şi să îmbrăţişăm un mare rechin alb cu ocazia #SharkAwarenessDay, cel puţin putem respecta aceste creaturi minunate şi contribui la protejarea lor. De la rechinul mako la rechinul pelerin, de la marele alb la rechinul ciocan şi de la rechinul infirmier la rechinul tigru, rechinii cutreieră oceanele (şi, în câteva cazuri, râurile de apă dulce) din întreaga lume.

Aceste vieţuitoare cu dinţi de temut, înrudite îndeaproape cu calcanii, trăiesc în medie în jur de 30 de ani, însă unele specii ajung la peste 100, fiind descoperit chiar un rechin de Groenlanda care avea cel puţin 272 de ani!

Experţii consideră că în ultimii 50 de ani, numărul rechinilor a scăzut cu peste 70%, ceea ce reprezintă o pierdere devastatoare pentru biodiversitatea oceanelor noastre.

Ziua de conştientizare asupra rechinilor urmăreşte atât să risipească teama, stigmatizarea şi dezinformarea care înconjoară rechinii, cât şi să crească gradul de conştientizare cu privire la situaţia dificilă în care se află aceste animale, inspirând oamenii din întreaga lume să acţioneze pentru conservarea lor, în condiţiile în numeroase specii sunt clasificate de către Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) drept ameninţate, iar unele sunt chiar în pericol critic de dispariţie.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1582 – A fost tipărită Palia de la Orăștie, prima traducere românească a cărților „Geneza” și „Exodul”. Demersul a fost realizat în contextul reformei protestante și cu sprijinul financiar al unor nobili reformați. Lucrarea a fost tipărită la Orăștie de meșterul-tipograf Șerban, fiul diaconului Coresi.

1700 – A fost semnat Tratatul de pace de la Constantinopol între Rusia și Turcia, prin care Marea de Azov a fost atribuită Rusiei.

1789 – Căderea Bastiliei a reprezentat momentul de început pentru Revoluția franceză când, pe 14 iulie 1789, fortăreața a fost cucerită de revoluționari. Cu toate că fortăreața medievală cunoscută sub numele de Bastilia mai avea doar șapte deținuți, căderea ei în mâinile revoluționarilor parizieni a reprezentat în mod simbolic sfârșitul Vechiului Regim și începutul Revoluției Franceze. O mulțime dezlănțuită, de peste 40.000 de oameni, a pătruns în cetate și a luat cele peste 30.000 de puști și 12 tunuri păstrate în interiorul fortului.

14 iulie a devenit sărbătoare națională a Franței abia după trei decenii, prin legea din 6 iulie 1880, o lege scurtă, cu un singur articol, fără alte detalii decât acela că ziua de 14 iulie se declară sărbătoare națională a Franței. Și așa a rămas până azi ziua națională a Franței.

„Libertate, Egalitate, Fraternitate” avea să devină deviza Republicii Franceze şi frază cu valoare universală din care s-au inspirat apoi multe democraţii occidentale când şi-au scris Constituţia, iar 14 iulie, Ziua Naţională a Franţei

1813 – În București, pe podul Mogosoaiei, se deschide prima „spiterie” (farmacie).

1827 – Moare Jean Augustin Fresnel, fizician francez, cunoscut pentru contribuțiile sale în optică, mai ales în probleme privind interferența și difracția luminii. Prismele lui Fresnel sunt folosite și astăzi la construcția proiectoarelor și farurilor maritime.

1862 – Se naște Gustav Klimt, pictor austriac, lider al avangardei vieneze și unul din fondatorii Secesiunii Vieneze. Arta lui a contribuit în mare măsură la producerea uneia din cele mai mari revoluții din istoria artei.

1865 – Prima ascensiune a vârfului Matterhorn de către expediția condusă de exploratorul britanic Edward Whymper. La întoarcere, patru dintre ei au murit.

1867 – Inventatorul suedez Alfred Nobel face prima demonstrație privind puterea dinamitei.

1887 – Moare Alfred Krupp, cunoscut industriaș și inventator german, un mare producător de oțeluri. I s-a mai spus – și nu degeaba – Regele Tunului.

1881 – Moare banditul din vestul sălbatec american Billy the Kid, tâlhar și infractor vinovat pentru 21 de crime, săvârșite până la vârsta de 21 de ani, când a fost el însuși împușcat.

1910 – S-a născut William Hanna, co-preşedinte şi co-fondator al studiourilor cinematografice americane „Hanna Barbera”. Alături de Joseph Barbera a dominat industria desenelor animate, fiind creatorul simpaticelor personaje Tom si Jerry, Scooby Doo sau „Familia Flintstone”.

1932 – Moare Dimitrie Paciurea, sculptor, grafician, acuarelist și profesor român. Este una din figurile cele mai atipice din arta românească, el fiind și cel mai important sculptor național român din prima jumătate a secolului al XX-lea, după Constantin Brâncuși.

1933 – An nefast, 1933: în Germania, toate partidele politice, cu excepția celui nazist, au fost scoase în afara legii.

1935 – Liga Apărării Național-Creștine condusă de A.C. Cuza, a fuzionat cu Partidul National Agrar, condus de Octavian Goga, formând o organizație politică de dreaptă – Partidul Național Creștin.

1950 – S-a difuzat prima emisiune în limba română la Radio Europa Liberă.

1965 – Mariner 4 zboară în apropiere de Marte și face, pentru prima dată în istorie, fotografii de aproape ale unei alte planete.

1967 – Moare Tudor Arghezi (născut Ion N. Theodorescu), poet, scriitor și publicist român, puternic influențat de lirica poetului francez de mare faimă Charles Baudelaire, autorul unui volum de poezii care l-au făcut celebru: „Les Fleurs du mal” (florile răului). Venirea comuniștilor, care condamnaseră lirica baudelair-istă ca fiind decadentă, a încercat să-l arunce și pe Arghezi într-un fel de con de umbră al culturii. Acuzele le-a declanșat un articol din Scânteia anului 1948, întitulat „Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei”, care îl blama, pe poet pentru al său „urât mirositor vocabular”. Imediat după publicarea articolului, presei (care era de stat) i s-a interzis să-l mai publice pe Arghezi. A fost nevoit să se retragă din viața publică. Pentru supraviețuire, ajunsese să vândă la piață cireșele și perele rodite în curtea casei sale. Mai târziu însă a a fost „reabilitat” treptat, distins cu premii și titluri, ales membru al Academiei Române în anul 1955, sărbătorit ca poet național la 80 și 85 de ani și ales deputat în Mare Adunare Națională – un fel de Parlament al României de atunci.

1969 – În Statele Unite sunt retrase oficial din circulație bancnotele de 500$, 1.000$, 5.000$ și 10.000$, înlocuite între timp cu alte bancnote pe care le folosim astăzi.

1982 – Ziarul oficial al Partidului, Scânteia, a publicat „Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”. Majoritatea produselor alimentare de bază urmau sa fie distribuite raţionalizat. În 1982, autorităţile comuniste au aprobat un program de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei care era susţinut de nişte recomandări privind raportul dintre înălţime şi greutate al fiecărei persoane.

1992 – Lynne și William Jolitz au publicat versiunea 0.1 a sistemului de operare 386BSD, primul sistem de operare liber. 386BSD este un sistem de operare gratuit derivat din BSD (Networking/2), din familia UNIX, pentru arhitecturile Intel 80386. 386BSD a fost scris în principal de Lynne Jolitz și William Jolitz, ambii aveau o experiență considerabilă în dezvoltarea sistemului BSD la Berkeley. Portarea a început în anul 1989, primele urme ale ei pot fi găsite în 4.3BSD Net/2 din 1991.

1998 – A murit Richard McDonald, unul dintre principalii fondatori ai companiei americane McDonald`s.

2010 – La 14 iulie anul 1967, s-a născut și tot la un 14 iulie (dar în anul 2010), a decedat, chiar în ziua când împlinea 43 de ani, solista vocală, compozitoarea și instrumentista Mădălina Manole.

2015 – Sonda spațială New Horizons, lansată de NASA în 2006, a trecut în cel mai apropiat punct de planeta pitică Pluto. După o călătorie de 5 miliarde de kilometri, New Horizons a trecut la doar 12.430 km de Pluto, la ora 11:49 GMT.

2015 – Oamenii de știință de la Centrul European de Cercetări Nucleare din Geneva au anunțat descoperirea unei noi particule subatomice numită pentaquark. Existența acestui tip de particulă a fost prezisă din 1964 de fizicienii Murray Gell Mann și George Zweig.