Calendarul parcă știe că suntem în vacanță și luna aceasta ne-a oferit o multitudine de zile „dulci” și alte evenimente care se potrivesc perfect pentru zilele libere. Și 15 iulie este o astfel de dată.

Ziua internațională a tinerilor talentați (cunoscută și ca Ziua mondială a competențelor tinerilor) este sărbătorită în fiecare an pe 15 iulie. Este o zi prin care ONU celebrează și susține munca și ambiția tinerilor dar ne și informează cu privire la problemele cu care aceștia se confruntă: piața muncii este instabilă, iar schimbările economice sunt impredictibile, tocmai de aceea, astăzi, tinerii sunt nevoiți să-și construiască viitorul cu mult mai multă atenție și muncă. În prezent, în lume sunt 1,2 miliarde de tineri cu vârste între 15 şi 24 de ani, însemnând 16 procente din populaţia globală.

Implicarea activă a tinerilor în eforturile de dezvoltare durabilă este esenţială pentru îndeplinirea scopului unor societăţi durabile şi pentru evitarea celor mai ameninţătoare provocări pentru dezvoltarea durabilă, cum ar fi schimbările climatice, şomajul, sărăcia, inegalitatea de gen, conflictele şi migraţia.

Această sărbătoare încurajează guvernele, organizațiile neguvernamentale, instituțiile de învățământ și mediul de afaceri să promoveze și să sprijine programele de pregătire și formare profesională pentru tineri. Prin promovarea educației și formării profesionale de calitate, se urmărește să se ofere tinerilor mai multe oportunități de a-și atinge potențialul și de a contribui la construirea unui viitor mai bun.

Tot în aceeași zi este marcată Ziua Mărcii Poştale Româneşti, data fiind aleasă pentru a sărbători apariţia primei mărci poştale româneşti – celebrul „Cap de bour” – acum 168 de ani.

În anul 1858, au fost tipărite primele mărci poştale româneşti, în Moldova, emisiunea fiind formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. Marca poştală a avut un puternic impact în ţara noastră, iar în perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a intrat în spaţiul românesc un nou obicei, cel al colecţionării mărcilor poştale. Atât colecţionarii, cât şi comercianţii de tutun vindeau mărci poştale, respectiv Capul de Bour, Principatele Unite sau Cuza. În scurt timp, au început să fie înfiinţate diverse societăţi sau cluburi filatelice, cu o activitate mai intensă la începutul secolului al XX-lea, care satisfăceau nevoia de comunicare şi de schimburi dintre colecţionari,

„Capul de bour” este cea mai valoroasă marcă poștală de colecție din țară și una dintre cele mai valoroase din lume. Mărcile poștale sunt azi un mijloc de promovare a patrimoniului național, a istoriei, culturii și civilizației. De-a lungul timpului, Romfilatelia, instituția desemnată să emită timbrele și efectele poștale românești, a lansat emisiuni filatelice dedicate atât personalităților românești, cât și evenimentelor sau momentelor care au marcat istoria, cultura și spiritualitatea țării.

Ziua internațională a bomboanelor sub formă de Viermi de Gumă (cunoscută în țările vorbitoare de limbă engleză ca National Gummi Worm Day) este o sărbătoare neoficială celebrată în fiecare an pe 15 iulie.

Jeleurile viermi sunt unele dintre cele mai bine vândute bomboane din toate timpurile. Înainte de Gummi Worms au fost Gummi Bears. Urșii Gummi au fost bomboanele Gummi originale create de compania Haribo în 1920. Aceste bomboane delicioase cu urși au venit într-o varietate largă de arome de fructe și au fost destinate atât adulților, cât și copiilor să se bucure.

Mai târziu Trolli a creat viermele gummi, distractiv de mâncat, usor de folosit pentru a crea deserturi creative, în chiar mai multe arome și varietăți decât ursulețul original de gummi.

Astăzi este ziua perfectă să vă luați o pungă de jeleuri viermi, să mergeți la un picnic și să vă bucurați de varietatea de arome.

În tradiția populară pe 15 iulie e o zi a femeilor, cunoscută drept Ciurica. În această zi, se spune că femeia trebuie „să-și bată bărbatul”, astfel încât ei să-i meargă bine tot anul. În această zi sunt pomeniți Sfinți Mucenici Chiric și mama sa, Iulita. Se spune că Cirica a fost ucisă de bărbatul ei, un turc, păgân, pentru că nu a vrut să treacă la legea păgânească, împreună cu copilul ei. Este considerată ocrotitoarea celor rămași orfani de mamă.

Ciurica dădea dreptul femeilor să-şi pedepsească bărbaţii, de ziua ei. Se spune că în această zi era bine să se evite certurile şi neînţelegerile din familie pentru a nu avea parte de ele în cursul anului. De asemenea, nu e bine să dai sau să scoți ceva din casă, pentru a nu aduce pagubă.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

998 – A decedat matematicianul și astronomul persan Abū al-Wafā Būzjānī. Astronom și matematician persan. Autor al unui tratat despre construcțiile geometrice. A făcut inovații importante în trigonometrie și a utilizat pentru prima dată numerele negative într-un text islamic medieval. A formulat regulile de adunare a fracțiilor prin aducere la numitor comun, a formulat regulile de aproximare a fracțiilor și regulile de descompunere a fracțiilor ordinare în fracții sexagesimale. În domeniul astronomiei, a descoperit așa-zisele variații în mișcarea Lunii.

1149 – A fost reconstruită Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Biserica Sfântului Mormânt (denumită și Biserica Sfântului Sepulcru sau Biserica Sfintei Învieri, ultima mai ales în creștinismul de rit răsăritean) este o biserică aflată în interiorul zidurilor vechii cetăți a Ierusalimului, la mică distanță de Muristan. Ea este cel mai însemnat loc de pelerinaj al religiei creștine.

1497 – A început construcţia bisericii Curţii domneşti de la Piatra Neamţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504). Lucrările au fost finalizate la 11 noiembrie 1498.

1542 – A murit Mona Lisa, (Gioconda Lisa Gherardini, soția lui Francesco del Giocondo), femeia al cărei surâs enigmatic a fost imortalizat de pictorul Leonardo da Vinci.

1606 – S-a născut genialul pictor olandez Rembrandt van Rijn („Lecția de anatomie”, „Rondul de noapte”, „Pelerinii din Emaus”). A fost un pictor și gravor olandez din secolul al XVII-lea, considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei, celebru și pentru desenele și gravurile sale. A trăit în epoca ce s-a numit „vârsta de aur olandeză”, timp în care cultura, știința, comerțul și influența politică a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300 gravuri și peste 2000 desene. Maestru al tehnicei de clar-obscur, Rembrandt a fost „singurul pictor care și-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenușa, sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis” (Élie Faure).

1643 – Căpitanul olandez Martin Geritson Fritz, de pe vasul Castracum, a descoperit Insula Sahalin.

1799 – Piatra din Rosetta, un artefact care a dus la descifrarea hieroglifelor, este descoperită în oraşul egiptean Rosetta, de căpitanul francez Pierre-François Bouchard. Piatra din Rosetta este o stelă egipteană, datând din anul 196 î.Hr., din timpul domniei regelui Ptolemeu al V-lea, care are trei inscripții ale aceluiași text în trei limbi antice diferite; hieroglifică, demotică și greacă.

1845 – În Singapore apare primul număr al unuia dintre cele mai vechi ziare de limba engleză care a supraviețuit până astăzi: „The Straits Times”.

1858 – Au fost tipărite în Moldova, primele mărci poştale. Acestea erau vestitele „Cap de bour”, a căror primă emisiune cuprindea patru timbre.

1888 – A apărut ziarul Adevărul. Este un cotidian central înființat în 1888 de Alexandru Beldiman care a apărut la București până la 21 noiembrie 1916 și, după Primul război Mondial, de la 3 ianuarie 1919 până la 30 decembrie 1937.

1904 – A murit Anton Pavlovici Cehov, dramaturg, medic şi prozator rus, autor al pieselor „Livada cu vişini”, „Trei surori”. De o sută de ani spectacole după piesele sale sunt prezente, practic, în fiecare stagiune pe afișele teatrelor din România.

1916 – A murit microbiologul rus Ilia Mecinikov, cel care a descoperit fenomenul fagocitozei; în 1908 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Medicină. A fost imunolog, anatomist și zoolog rus, de origine evreiască și româno-grecească, cunoscut pentru cercetări de pionierat în domeniul sistemului imunitar și pentru descoperirea tratamentului holerei.

1919 – A murit Hermann Emil Fischer, biochimist german, laureat al Premiului Nobel pentru chimie pe 1902. Este savantul care a sintetizat glucoza, fructoza, cofeina.

1936 – A apărut, la Bucureşti, săptămânalul „Cuget clar”, revistă de direcţie literară, artistică şi culturală, sub conducerea lui Nicolae Iorga.

1940 – A murit Pershing Wadlow Robert, american, deținătorul recordului mondial de cel mai înalt om din lume: 2,72 m.

1946 – A murit doctorul Dumitru Bagdasar, fondatorul şcolii de neurochirurgie din România și întemeietorul Institutului de Endocrinologie din București.

1946 – În România se dă un Decret-lege privind alegerile pentru Adunarea Deputaților, prin care se prevede că dreptul de vot este universal, egal, direct și secret pentru toți cetățenii țării de la vârsta de 21 de ani în sus (se acordă pentru prima dată în istoria României dreptul de a alege și a fi ales pentru femei și militari). S-a desființat Senatul și a fost înființată Adunarea Deputaților, parlament unicameral, în care puteau fi aleși deputați, cetățenii cu vârste de peste 25 de ani.

1958 – A apărut, la Bucureşti, sub conducerea lui Mihai Beniuc, revista „Luceafărul”, organ de presă al Uniunii Scriitorilor din România.

1962 – Reprezentativa feminină de handbal a României a cucerit titlul suprem la cea de-a doua ediție a Campionatului Mondial, desfășurat în România, între 8 și 15 iulie.

1964 – S-a înfiinţat, la Bucureşti, studioul cinematografic „Animafilm”.

1975 – A avut loc primul zbor cosmic, cu primul echipaj din istoria cosmonauticii, Apollo-Soyuz, proiect comun SUA-URSS.

2003 – Ia naștere proiectul ro.wp, versiunea românească a proiectului Wikipedia.