Am intrat în ultima săptămână din luna iulie. A mai rămas circa o lună până la începerea noului an școlar, așa că vă invit sa profitați din plin de zilele acestea libere. 

Pe 28 iulie avem un eveniment anual dedicat conștientizării asupra importanței protejării mediului natural și a biodiversității, respectiv Ziua Mondială a Conservării Naturii.

O societate sustenabilă și sănătoasă este dependentă de un mediu sănătos și de resurse naturale. Activitățile umane din ultimul secol au avut un impact puternic asupra tuturor resurselor. Industrializarea rapidă, defrișarea pentru agricultură sau pentru creșterea animalelor și populația în continuă creștere au provocat schimbări climatice și alte implicații de mediu.

Ce putem face:

– Consumă apa în mod responsabil și nu lăsa robinetul pornit mai mult decât este necesar pentru activitățile tale gospodărești. Folosește apa de ploaie pentru irigarea plantelor;

– Plantează arbori pentru a reduce eroziunea solului și pentru a îmbunătăți calitatea aerului din zona în care trăiești;

– Practică „regula celor 3R”: Redu, Reutilizează și Reciclează bunurile și energia;

– Implică-te ca voluntar în activitățile de conservare și ecologizare a naturii, organizate de ONG-urile din zona ta;

– Utilizează produse ce vin în ambalaje reciclabile sau reciclate, care sunt mai puțin toxice și care au fost fabricate fără a fi testate pe animale;

– Petrece cât mai mult timp în natură, însă ai grijă să lași locurile intacte în urma ta.

Tot în aceeași zi sărbătorim ziua mondială a hepatitei (WHD). Este marcată la nivel mondial pe 28 iulie și este un eveniment sprijinit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). În această zi sunt reunite acțiuni de conștientizare și luptă împotriva hepatitei.

Ficatul îndeplinește în tăcere peste 500 de funcții vitale, în fiecare zi, pentru a ne menține în viață. De aceea este atât de important să acordăm prioritate sănătății ficatului și să cunoaștem starea lui de sănătate.

La nivel mondial, 300 de milioane de persoane traiesc cu hepatita virală, fără să cunoască acest lucru. Dacă aceste persoane nu sunt diagnosticate și nu primesc tratamentul potrivit, pot transmite boala, vor continua să sufere și multe vieți vor fi pierdute. În această zi, se face apel la oamenii din întreaga lume să descopere „milioanele lipsă”.

Ziua națională a ambulanței din România este marcată, anual, la 28 iulie, dată la care, în 1906, a apărut prima „Salvare” din București, din inițiativa profesorului Nicolae Minovici. Serviciul de Salvare a fost funcţionat sub deviza „Totdeauna tuturor, gata pentru ajutor” şi a fost condus timp de 35 de ani de prof. dr. Nicolae Minovici personal, care a întreţinut Societatea din veniturile proprii sau cu ajutorul contribuţiei unor oameni generoşi.

Dr. Nicolae Minovici a început, în 1907, pregătirea practică în salvare a studenților din anii terminali ai Facultății de Medicină, astfel că, în 1908, echipajul ambulanței era format din medici interni și sanitari. Începând din 1907, Salvarea funcționează regulat, România devenind, astfel, al treilea stat din Europa, după Țările de Jos și Austria, cu un astfel de serviciu. În 1912, au fost aduse în București, de la Paris, primele ambulanțe de tip auto. În anul 1931, profesorul Nicolae Minovici a teoretizat, pentru prima dată în lume, „împingerea actului medical calificat la locul accidentului”. Spitalul de Urgență a fost înființat în 1943, în localul salvării din București, moment care a pus bazele apariției primului sistem integrat de asistență medicală de urgență: Salvarea și Spitalul de Urgență.

În cei 110 ani de existenţă, Serviciul de Ambulanţă a devenit unul dintre cele mai solicitate servicii din domeniul sănătăţii şi principal segment al asistenţei medicale şi transportului pacienţilor pentru urgenţe în perioada prespital. Implicarea, profesionalismul şi dăruirea colegilor noştri care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Serviciului de Ambulanţă onorează profesia de asistent medical şi întăresc rolul acesteia în relaţia cu pacienţii.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1468 – A fost încheiat tratatul moldo-polon prin care Cazimir al IV-lea s-a obligat să nu adăpostească nici un pretendent la tronul Moldovei pe teritoriul regatului săi. Una dintre cele mai înfloritoare perioade din istoria medievală a Moldovei a fost marcată de domnia lui Ştefan al III-lea Muşat, cunoscut în istoria naţională drept Ştefan cel Mare.

1741 – A murit compozitorul italian Antonio Vivaldi. Opera lui Vivaldi, incluzând aproape 500 de concerte, a influenţat compozitorii ulteriori, inclusiv, pe Johann Sebastian Bach. Printre lucrările elaborate se numără: 45 de opere, două oratorii, peste 100 de cantate, arii şi serenade, aproape 40 de lucrări de muzică sacră, peste 470 de concerte şi simfonii (printre care celebrele cicluri de câte douăsprezece, intitulate: „L’Estro armonica”, 1712, „La Seravaganza”, 1712, „II cimenta dell’ar­monia e dell’inventione” care include faimoasele „Le quattro stagioni”, 1725), 75 de sonate etc.

1750 – S-a stins din viaţă Johann Sebastian Bach, compozitor şi dirijor unanim german din perioada barocă târzie, considerat ca unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii. Operele lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) sunt apreciate pentru profunzimea intelectuală, stăpânirea mijloacelor tehnice și expresive și pentru frumusețea lor artistică. Recunoscut în timpul vieții mai degrabă ca un organist virtuoz, Bach a lăsat în urmă o moștenire colosală de peste 1.100 de lucrări, remarcându-se prin stăpânirea absolută a contrapunctului și a polifoniei.

1794 – În timpul Revoluției franceze are loc execuția lui Robespierre împreună cu Saint-Just, Couthon și alți 19 adepți ai celui supranumit „Incoruptibilul”,

1821 – Peru își declară independența față de Spania.

1854 – S-a născut Victor Babeș, bacteriolog și morfopatolog român, fondator al școlii românești de microbiologie, membru al Academiei Române. Victor Babeș (1854-1926) în colaborare cu Victor André Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase) prin care a pus bazele moderne ale acestei științe.

1868 – Trupa Mihail Pascali a început seria de spectacole de la Timișoara. Turneul bănățean al trupei Mihail Pascali a cuprins orașele Lugoj, Timișoara și Oravița. La Timișoara a stat o săptămână, prezentând trei spectacole, în 28, 30 și 31 iulie. Mihai Eminescu făcea parte din trupă, fiind sufleur, copist de roluri și secretar particular al directorului.

1868 – A fost ratificat cel de-al 14-lea amendament al Constituției SUA, prin care populația afro-americană poate beneficia de cetățenie.

1914 – Primul război mondial: Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, fapt care a marcat începutul primului război mondial (1914-1918).

1919 – Instalarea administrației române în Banat. La Conferința de Pace de la Paris (1919), marile puteri au decis divizarea Banatului istoric: două treimi din teritoriu revenea României, iar o treime, Regatului Sârbo-Croato-Sloven. Din anul 2016 s-a stabilit Ziua Județului Timiș, aleasă de administrația timișeană pentru amintirea acestui eveniment.

1951 – Convenția Națiunilor Unite privind statutul refugiaților. Convenția privind statutul refugiaților, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, a intrat în vigoare la 21 aprilie 1954 și a fost completată cu un Protocol adițional în octombrie 1967. România a aderat la această Convenție prin Legea nr. 46/4 iulie 1991 pentru aderarea României la Convenția privind statutul refugiaților, precum și la Protocolul privind statutul refugiaților.

1959 – Marele jaf de la Banca Națională. Șase persoane mascate și înarmate au jefuit o mașină a Băncii de Stat a Republicii Populare Române. După două luni de anchetă fără precedent, implicând mii de interogatorii și omorârea în bătaie a cel puțin unei persoane (casierul de bancă Gogan), Securitatea a arestat șase persoane pe care le-a acuzat de comiterea loviturii. Ancheta a fost încredințată serviciului condus de colonelul de securitate Gheorghe Enoiu, care a reușit, prin tortură, să-i facă pe cei șase să-și mărturisească vinovăția.

1976 – Cutremur devastator în Tangshan/China. Peste 250.000 de victime. Este considerată cea mai mare catastrofă seismică.

1976 – S-a născut Carol-Eduard Novak, ciclist paralimpic, rutier și de pistă. Acesta a câștigat prima medalie pentru România la Jocurile Paralimpice. Novak a devenit în vara lui 2012 primul campion paralimpic al României.

1984 – Deschiderea Jocurilor Olimpice de la Los Angeles. La a XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară au participat 140 de țări și 6.797 de sportivi iar ceremonia a fost deschisă de președintele Ronald Reagan. România a fost reprezentată de 127 de sportivi și a obținut un record de medalii, 53: 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz.

2001 – Australianul Ian Thorpe devine primul înotător care a câștigat șase medalii de aur la un singur Campionat Mondial.

2004 – Alpinistul timișorean Horia Colibășanu devine primul român care a escaladat vârful himalayan K2, al doilea vârf al lumii, ca înălțime după Everest (8.611m), situat în Lanțul Karakorum, în Nordul Pakistanului. Până în 2004, K2 nu mai fusese urcat de trei ani. Ascensiunea s-a făcut fără ajutorul oxigenului suplimentar. Acest succes este considerat cea mai mare performanță din istoria alpinismului românesc.