Nu mai avem mult și luna iulie se termină. August este pe cale de a sosi, speram nu la fel de capricios ca luna lui Cuptor!

29 iulie o zi pe care o dedicăm zilei Imnului Naţional al României – Deşteaptă-te, române!”. Este sărbătorită în fiecare an, pe 29 iulie, ca simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848. „Deşteaptă-te române!” a fost intonat pentru prima dată în 29 iulie 1848 în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea compoziţiei stă poemul patriotic „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie selectată de Anton Pann.

Conform Constituţiei României, drapelul, ziua naţională şi imnul sunt cele mai importante simboluri naţionale, adevărate repere care au însoţit poporul român în momentele cruciale ale istoriei. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, iar la ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.

29 iulie este ziua internaţională a tigrului, simbol al puterii și monarhiei în cultura asiatică. „ziua internaţională a tigrului” – este o sărbătoare anuală menită să atragă atenţia asupra conservării acestei specii din subfamilia felinelor mari, fiind instituită în anul 2010 la un summit dedicat tigrilor care a avut loc la Sankt Petersburg, după ce s-a constatat că 97% din toți tigrii sălbatici au dispărut în ultimul secol, cu aproximativ 3.000 dintre ei rămași.

Tigrul (Panthera tigris) este o specie de mamifere carnivore din familia felinelor, fiind una dintre cele patru specii ale genului Panthera. Este cel mai mare reprezentant al subfamiliei Pantherinae și unul dintre cei mai mari răpitori tereștri (după ursul polar și cel brun). Dimensiunile unui tigru siberian la vârsta de 6 luni sunt comparabile cu cele ale unui leopard adult. Tigrul este unul dintre cele 12 simboluri de animale din calendarul chinezesc. Rolul său în cultura mondială este reflectat în recunoașterea sa ca simbol național al Malaeziei, Indiei, Bangladeshului și Republicii Coreea și ca cel mai iubit animal de pe Pământ.

Pe 29 iulie, este ziua mondială lasagna. De la motanul Garfield cel gras și pofticios până la cel mai mofturos copil din lume, toți iubim lasagna.

Lasagna bologneză este cea mai vândută și printre preparatele congelate. Și în străinătate este unul dintre cele mai cerute preparate, alături de alte clasice ale bucătăriei italiene, cum ar fi penne all’arrabbiata și carbonara. Numele derivă din vechile „lagane” romane. Despre foile făcute cu apă și făină (la care apoi se vor adăuga ouăle) și apoi condimentate cu toate ingredientele variate se vorbește din secolul XII. Apare în 1200, citată într-o strofă de Jacopone da Todi. Rețeta bologneză este scrisă deja în 1282 și se vorbește despre straturi verzi (datorită adăugării de urzici și spanac în aluat) alternate cu ragù bolognez, sos bechamel, unt și parmezan și trecute la cuptor.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1817 – S-a născut Ivan Aivazovski, pictor marinist cu renume mondial, mecenat. Viitorul om de artă cu numele adevărat Ovanes Aivazean. În timpul Războiului Crimeii Aivazovski a executat desene despre asediul Sevastopolului. Mai târziu a înființat la Feodosia o școală de artă, Muzeul arheologic și o galerie de tablouri. Lui Aivazovski îi aparțin circa 6 mii de tablouri.

1834 – A fost înregistrat primul accident rutier. O diligență cu aburi, a inginerului Edinburg, a lovit o piatră pusă în mod intenționat în drum. Cazanul cu aburi a explodat provocând moartea a 5 persoane.

1836 – Inaugurarea Arcului de Triumf din Paris, Franța. Poartă patru statui, câte una pe fiecare stâlp: Triumful din 1810; Rezistența; Pacea; La Marseillaise. Pe zidurile interioare sunt înscriși cei 558 de generali ai Imperiului. Numele celor care au murit în luptă sunt subliniate. Arcul face parte acum din monumentele naționale franceze cu o mare însemnătate istorică. La picioarele sale se află Mormântul soldatului necunoscut din Primul Război Mondial.

1848 – În parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în fața unei numeroase asistențe, după ce s-a citit noua Constituție, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluției pașoptiste „Deșteaptă-te, române”, devenit după Revoluția anticomunistă din 1989 imnul național al României.

1851 – Annibale de Gasparis descoperă asteroidul 15 Eunomia.

1857 – La București, era înființată, sub conducerea lui Carol Davila, Școala națională de medicină și farmacie, care își propunea să formeze ofițeri de sănătate și farmaciști ,,pentru serviciul sanitar al armatei, al spitalelor și districtelor, precum și veterinari”.

1862 – A fost înfiinţat Ministerul Afacerilor Externe al României.

1877 – Carol I, principe (1866-1881) și rege (1881-1914) al României, a aprobat construcția unui pod de pontoane peste Dunăre, în zona Siliștioara-Măgura.

1890 – A încetat din viaţă pictorul neerlandez post-impresionist, Vincent van Gogh. Este considerat una dintre cele mai influente figuri din istoria artei occidentale. Deși a avut o carieră artistică scurtă de doar un deceniu, el a creat aproximativ 2.100 de opere de artă, inclusiv 860 de picturi în ulei. Stilul său unic se recunoaște prin culori vibrante, pensulații dinamice și o încărcătură emoțională profundă.

1921 – Adolf Hitler devine liderul Partidului Naționalist German al Muncitorilor.

1925 – S-a născută actriţa română Carmen Stănescu. În adolescenţă a practicat mai multe sporturi, între care şi tirul, făcând parte timp de cinci ani din echipa naţională. A debutat în teatru în anul 1945 cu rolul Ecaterina Ivanovna în piesa „Fraţii Karamazov”, după Fiodor Mihailovici Dostoievski, jucată la Teatrul „Constantin Nottara”. De-a lungul carierei a jucat alături de mari actori, precum Silvia Dumitrescu Timică, Sonia Cluceru, Costache Antoniu, Alexandru Giugaru, Alexandru Finţi, George Calboreanu, Emil Botta, Grigore Vasiliu-Birlic şi mulţi alţii. Carmen Stănescu a fost distribuită şi în numeroase filme: „Doi vecini” după Tudor Arghezi (regia Geo Saizescu, 1958); „Telegrame” după I. L. Caragiale (regia Aurel Miheles, Gheorghe Naghi, 1959); „Bădăranii” după Carlo Goldoni (regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi, 1960); „Runda 6” (regia Vladimir Popescu Doreanu, 1965); „Tinereţe fără bătrâneţe” (regia Elisabeta Bostan, 1969); „Fraţii Jderi” (regia Mircea Drăgan, 1974). A interpretat roluri şi în numeroase scenete de televiziune, alături de mari actori precum Mihai Fotino, Dem Rădulescu sau Jean Constantin.

1945 – S-a născut fotbalistul şi antrenorul român Mircea Lucescu. A fost unul dintre cei mai titrați și de succes antrenori din istoria fotbalului românesc. De la echipe din ligi secunde pe care a reușit să le aducă în diviziile superioare până la cluburile cu care a făcut performanță în Liga Campionilor, Mircea Lucescu a reușit să se facă remarcat la toate echipele pe care le-a condus. Dincolo de gloria internațională, „Il Luce” a fost aproape și de echipa națională pe care a condus-o atât la începutul cât și la sfârșitul carierei de antrenor.

1946 – Începe Conferința de pace convocată la Paris de puterile învingătoare în cel de-al doilea război mondial, pentru pregătirea tratatelor de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, România și Ungaria (se va încheia la 15 octombrie același an).

1947 – Este dizolvat, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, Partidul Național Țărănesc.

1948 – După o întrerupere de 12 ani cauzată de cel ce-al doilea război mondial, la Londra se deschid Jocurile Olimpice de Vară.

1950 – S-a născut atleta română Maricica Puică. Maricica Puică a intrat în istoria atletismului drept prima campioană olimpică la 3000 m, proba sa favorită, introdusă în premieră la Jocurile de la Los Angeles, în 1984. Mai mult, în Orașul Îngerilor, fosta mare atletă a luat starul în patru curse, la 3000 și 1500 m, în patru zile consecutive, performanță nerealizată până atunci de niciun atlet. În ciuda efortului uriaș, după aurul de la 3000 m a cucerit și bronzul, la 1500 m. În anul 2021, Comitetul Olimpic și Sportiv Român i-a conferit Colanul de Aur, cea mai înaltă distincție a COSR.

1952 – La J.O. de la Helsinki, Iosif Sârbu este medaliat cu aur la tir. Prima medalie de aur olimpică a României.

1957 – Și-a început activitatea Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

1958 – A fost executat Vasile Motrescu, luptător anticomunist din Munţii Bucovinei. Din anul 1944 a intrat în componenţa primelor grupuri de partizani antisovietici aflate sub protecţia Comandamentului româno-german din Câmpulung Moldovenesc şi instruite în şcoala din comuna Sadova. Despre lupta sa împotriva ocupaţiei sovietice au scris Theodor Bărbulescu şi Liviu Ţăranu în volumul „Mişcarea armată de rezistenţă anticomunistă din România. 1944-1962”.

1958 – Președintele american Dwight Eisenhower a semnat actul care a dus la crearea NASA.

1981 – S-a născut pilotul spaniol de Formula 1 Fernando Alonso. A fost inclus de două ori în Formula 1 Hall of Fame, pentru performanţele obţinute pe circuitele de F1 şi în cadrul Campionatului Mondial de anduranţă. Este ambasador al Bunăvoinţei pentru UNICEF

1984 – La cea de a XIII-a ediție a Olimpiadei de vară, organizată la Los Angeles, sportivii români au cucerit 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz (29 iulie-12 august).

1994 – Este adoptată prima Constițutie a Republicii Moldova.

2001 – A murit cântăreaţa Aida Moga, celebră în anii ’50-’80. A fost una dintre cele mai cunoscute și apreciate soliste de muzică ușoară și actrițe de radio din România.

2005 – Astronomii anunță descoperirea planetei pitice Eris.