Astăzi îi celebrăm pe iubitorii de carte și să ne sărbătorim și pe noi, micii jurnaliști Buzz, care iubim știrile și să citim, să descoperim și să ne dezvoltăm ca oameni.

În timp ce originile acestei zile pot fi învăluite în mister și zvonuri, cărțile în sine nu sunt. Pornită de la sculptura pe tăblițe de piatră, cartea a fost concepută pentru a face portabile scrierile și desenele celor care nu puteau transporta cu ei tăblițe de piatră. Inițial era din pergament sau velină (piele de vițel, în caz că vă întrebați) care era legată strâns cu o copertă de lemn. Adesea, coperta de lemn era învelită strâns în piele pentru a împiedica umezirea lemnului și avea închizători sau curele pentru a o ține închisă. În epoca mai modernă, capacitățile de tipărire au făcut cărțile mai ieftine și mai ușor de tipărit.

Pentru a aprecia cu adevărat acesta zi, nu trebuie decât să găsești o poveste și să o citești. Poate că îți dorești să te scufunzi în necunoscut cu un mister bun, sau să vezi magia într-un cadru de înaltă fantezie!

Câteva lucruri mai puţin ştiute despre cărţi:

-În lume există peste 130 de milioane de cărți;

-Cea mai scumpă carte cumpărată vreodată a costat 30,8 milioane de dolari. Este vorba de „Codex Leicester” de Leonardo Da Vinci și a fost achiziționat de Bill Gates, potrivit Business Insider;

-Cea mai lungă propoziție tipărită vreodată are 823 de cuvinte și poate fi citită în romanul „Mizerabilii” de Victor Hugo, potrivit Barnes and Noble;

-Prima carte scrisă vreodată cu o mașină de scris a fost „Aventurile lui Tom Sawyer” de Mark Twain;

-Cele mai citite trei cărți din lume sunt: „Biblia”, „Citate din operele președintelui Mao Tse – Dun” și „Harry Potter”;

-Potrivit Guinness World Records, „În căutarea timpului pierdut” este cea mai lungă carte din lume. Are 9.609.000 de caractere, inclusiv spațiile. A fost scrisă de Marcel Proust, în 1912;

-Cea mai mică carte din lume este „Cameleonul lui Cehov”, măsoară 0,9 mm atât în lungime, cât și în înălţime, nu e mai mare decât un bob de sare, şi se află în posesia lui Mark Palkovic, un bibliotecar american. Uimitor este faptul că această carte are 30 de pagini și 3 ilustraţii color;

-Jurnalul Anei Frank este cea mai vândută carte non-ficţiune din lume. Cartea este jurnalul unei fetiţe de treisprezece ani, evreică, care în timpul invaziilor naziste a stat ascunsă într-o clădire, în Amsterdam. Pe perioada „autodetenţiei” fetiţa a scris jurnalul care a fost vândut în 27 milioane de copii. Asta pentru că adolescenta credea că „hârtia e mai răbdătoare ca omul.”

La 9 august este sărbătorită, la nivel mondial, Ziua internațională a popoarelor indigene, sub auspiciile Națiunilor Unite.

La 13 septembrie 2007, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declarația Națiunilor Unite pentru drepturile popoarelor indigene. Adoptarea documentului a reprezentat un moment semnificativ pentru cooperarea și solidaritatea între popoarele indigene și statele membre ONU.

Ziua este un prilej pentru a căuta soluții la diverse probleme cu care indigenii se confruntă, precum nerespectarea drepturilor omului, a drepturilor la dezvoltare, educație și sănătate.

Se estimează că, la nivel mondial, în 70 de țări, trăiesc aproape 400 de milioane de persoane care aparțin diferitelor popoare indigene răspândite în toate colțurile lumii, adică 6% din populația globului.

Ziua internațională a grădinilor zoologice și a parcurilor este celebrată, pe 9 august, pentru a marca importanța conservării speciilor, pentru promovarea educației și a informării opiniei publice cu privire la conservarea biodiversității. Cultivarea dragostei pentru natură și animale reprezintă un obiectiv important în formarea tinerelor generații. Parcurile și grădinile zoologice, dincolo de aspectul educativ reprezintă, în primul rând, șansa de a salva anumite specii aflate pe cale de dispariție.

Marcată anual, această zi este dovada interesului pe care comunitatea internațională îl acordă conservării biodiversității. Vizitarea unei grădini zoologice este o experiență educațională și un mod interesant de a-ți petrece timpul liber. Prima grădină zoologică din România a fost deschisă în anul 1929 în pădurea Dumbrava din Sibiu de către Uzina Electrică Sibiu, la iniţiativa inginerului Szekely, căruia i-a venit această idee când în timpul unor lucrări de reparaţii la barajul de la Sadu, a găsit câteva exemplare de vulpi.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

681 – A fost fondat pe malul sudic al Dunării, Hanatul Bulgar, după ce au fost înfrânte armatele bizantine ale împăratului Constantin al IV-lea. Imperiul bizantin recunoaşte statul bulgar, cu capitala la Aboba-Pliska.

1173 – La Pisa a început construcția Catedralei și a clopotniței care avea să devină turnul înclinat din Pisa. Turnul înclinat din Pisa este cea mai faimoasă clădire înclinată din lume și punctul de reper al orașului Pisa din Italia. După doisprezece ani de la punerea pietrei de temelie, la 9 august 1173, când construcția ajunsese la etajul al treilea, datorită proastei calități a solului, constituit din noroi argilos și nisip, turnul începea să se încline în direcția sud-est. Timp de o 100 de ani construcția a fost stopată. Următoarele patru etaje au fost construite oblic, pentru a compensa partea înclinată. După aceea, construcția a trebuit să fie întreruptă din nou, până în 1372, când turnul-clopotnița a fost finalizată. Datorită importanței sale pentru industria turismului din Pisa, guvernul italian s-a implicat serios în ultima consolidare care a început în anul 1990. În decembrie 2001 turnul a fost declarat stabil și sigur pentru 300 de ani și a fost redeschis accesului publicului.

1329 – La Quilon (europenizat Kollam, în statul Kerala din India), a fost înființată de papa Ioan al XXII-lea prima dioceza romano-catolică, unul din marile centre de misionariat a dominicanilor și franciscanilor.

1483 – În acest an a fost deschisă Capela Sixtină de la Roma. Aceasta este capela palatului papal din Vatican și este o adevărată operă de artă. Ea a fost construită între anii 1472 și 1483, în timpul pontificatului papei Sixtus al IV-lea, de unde îi provine numele. Picturile din interior au fost realizate de Michelangelo Buonarroti.

1601 – Mihai Viteazul, primul domn al celor trei ţări române (1593-1601), a fost ucis pe Câmpia Turzii, din ordinul generalului austriac Gheorghe Basta, fostul său aliat.

1803 – Inventatorul american Robert Fulton a testat o barcă cu aburi experimental, pe fluviul Sena, la Paris. Barca, cu o lungime de 20,1 m, lățime de 2,4 m și o viteză între 4,8 și 6,4 km/h, s-a scufundat. Napoleon Bonaparte nu credea că motorul cu aburi are un viitor.

1842 – S-a semnat Tratatul Webster-Ashburton, care stabilește granița dintre Statele Unite și Canada la est de Munții Stâncoși.

1896 – S-a născut filosoful şi psihologul Jean Piaget. Într-o perioadă de șase decenii, Jean Piaget a desfășurat un program de cercetări naturaliste, care a afectat profund înțelegerea noastră asupra dezvoltării copilului. Piaget și-a denumit lucrarea teoretică generală de bază „epistemologie genetică” pentru că a fost în primul rând interesat de cum se dezvoltă cunoașterea în organismul uman. Conceptul de structură congnoscibilă stă la baza teoriei sale. Structurile cognoscibile sunt modele fizice sau mentale de acțiuni care subliniază acte specifice de inteligență și corespund unor stadii ale dezvoltării copilului.

1910 – Nava polară Fram părăsește capitala norvegiană Kristiania în direcția Golfului Balenelor, Roald Amundsen își începe expediția la Polul Sud, care este încă ținută secretă pentru public. A fost un explorator norvegian al zonelor polare. A fost primul om care a ajuns la Polul Sud (în 1911). De asemenea, a fost primul navigator care a reuşit să traverseze Pasajul de nord-vest. A dispărut în iunie 1928, în timp ce lua parte la o misiune de salvare în Arctica. A dispărut în iunie 1928, în timp ce lua parte la o misiune de salvare în Arctica.

1941 – Întâlnirea Roosevelt – Churchill din Insulele Newfoundland. A fost adoptată Carta Atlanticului. Această întâlnire a influențat strategia aliaților în al Doilea Război Mondial, având efecte asupra României în contextul implicării sale în conflict.

1942 – Liderul indian Mahatma Gandhi a fost arestat în Bombay de forțele britanice. Adevăratul său nume Mohandas Karamchand Gandhi a fost părintele independenței Indiei și inițiatorul mișcărilor de revoltă nonviolente. Numele de „Mahatma” (în sanscrită înseamnă „marele suflet”) i-a fost dat de poetul indian Rabindranath Tagore.

1945 – La această dată a avut loc un eveniment de tristă amintire pentru istoria omenirii. 39.000 de oameni și-au pierdut viața, după ce Statele Unite ale Americii a lansat o bombă atomică asupra Japoniei, mai precis asupra orașului Nagasaki. Numită de americani „Fat Man”, aceasta a fost aruncată din avionul B-29 Bockscar. După acest eveniment Japonia a capitulat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

1963 – S-a născut Whitney Houston, cântăreață, manechin, actriță și producătoare de muzică americană. A lansat șapte albume de studio și trei albume coloane sonore de film, toate având certificare diamant, multi-platină, platină sau aur. Singura artistă care a avut șapte hituri consecutive pe locul 1 în Billboard Hot 100 („Saving All My Love for You”, „How Will I Know”, „Greatest Love of All”, „I Wanna Dance with Somebody (Who Loves Me)”, „Didn’t We Almost Have It All”, „So Emotional” și „Where Do Broken Hearts Go”).

1965 – Singapore devine stat independent, după ce Parlamentul Malaeziei a votat ruperea acestuia de țară. Drept urmare, Singapore este singurul stat din lume care și-a dobândit independența fără voia sa.

1968 – S-a născut Gillian Anderson, actrița, protagonistă serialului „Dosarele X”.

1969 – A murit medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie, membru al Academiei Române. Constantin Ion Parhon a fost un demnitar comunist, medic endocrinolog și neuropsihiatru român, care a îndeplinit funcția de președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române (șeful statului).

1991 – Cella Delavrancea, prozatoare, fiica lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, trece în neființă. Cella Delavrancea a fost o personalitate culturală remarcabilă în România, contribuind la dezvoltarea literaturii și muzicii prin scrierile și activitatea sa de pianistă și profesoară, având un impact semnificativ asupra generațiilor de artiști și intelectuali români.

1999 – În Rusia, președintele Boris Elțîn îl numește pe șeful Serviciului Federal de Securitate, Vladimir Vladimirovici Putin ca prim-ministru al țării.