Pe 15 august, milioane de români celebrează Adormirea Maicii Domnului, cunoscută popular ca Sfânta Maria Mare. Această zi sfântă, numită și „Paștele verii”, aduce împreună credința ortodoxă, tradițiile românești vechi de secole și obiceiurile de sărbătoare, păstrate cu sfințenie.

Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Fecioarei Maria, atestată încă din secolul al V-lea, după ce Sinodul IV Ecumenic a proclamat-o Născătoare de Dumnezeu. Nu întâmplător teologii numesc această sărbătoare și „Paștele verii”: pentru că unește în aceeași zi taina morții și a îngropării cu bucuria învierii și a înălțării la cer.

Atmosfera de sărbătoare se simte în biserici, în curțile gospodăriilor, dar și în comunitățile rurale. Se spune că aceasta este ziua care desparte zilele călduroase de cele reci.

În unele regiuni, ciobanii coboară oile de la munte, bărbații își înlocuiesc pălăria cu căciula, iar satele devin gazdele târgurilor și iarmaroacelor de toamnă – un alt obicei străvechi legat de tradițiile Adormirii Maicii Domnului.

Ziua Sfintei Maria Mare coincide cu sărbătoarea Marinei Române, ocazie cu care echipajele navale sunt comemorate, iar drapelul tricolor flutură pe mare și pe uscat în semn de respect pentru cei care apără țara. De Ziua Marinei, navele românești defilează în porturi, se depun coroane de flori și se organizează slujbe și ceremonii festive.

Ziua Marinei Române a fost marcată prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, iar începând cu anul 2009 a fost declarată sărbătoare națională. Ziua Marinei a fost însemnată la bordul Crucișătorului Elisabeta printr-un tedeum, la care a luat parte și ministrul de război al acelor vremuri, Dimitrie A. Sturdza. Mai târziu, această festivitate a fost urmată, în după-amiaza și în seara aceleiași zile, de o serbare marinărească, care a avut loc în folosul Palatului Invalizilor.

Ziua internațională a relaxării este marcată anual pe 15 august. Ziua este o sărbătoare dedicată odihnei și revitalizării spiritului, având o semnificație profundă în societatea modernă, unde ritmul vieții a devenit tot mai frenetic. Această zi onorează importanța îngrijirii de sine, a desconectării de la stresul cotidian și a reconectării cu natura și cu cei dragi. Este un prilej de a reflecta, de a petrece timp de calitate și de a cultiva bunăstarea mentală și fizică.

Îmbinând tradițiile locale cu obiceiuri moderne, Ziua relaxării a evoluat de-a lungul anilor. Inițial, poate că nu era atât de recunoscută, dar pe măsură ce societatea a început să acorde mai multă atenție bunăstării mentale și fizice, această sărbătoare a prins avânt. Astăzi, este o oportunitate de a lăsa deoparte grijile de zi cu zi și de a pune accent pe importanța echilibrului în viață.

Sa profităm de această zi pentru a ne reîncărca bateriile și pentru a cultiva bucuria de a fi în momentul prezent!

Ziua plăcintei cu meringue de lămâi, sărbătorita tot in 15 august, e o zi dedicată uneia dintre cele mai îndrăgite deserturi, care reunește tradiția culinară și bucuria gustului. Meringa este un desert aerisit care conține albușuri de ou bătut cu zahăr. Originea acestui fel de mâncare este Franța, care a început să producă acest desert încă din secolul al XVII-lea.

Originile Zilei Plăcintei cu Meringue de Lămâi se leagă de tradițiile culinare ale diferitelor culturi care au descoperit combinația între lămâie și meringue. De-a lungul timpului, rețetele s-au transmis de la o generație la alta, fiecare aducând o notă personală. Această evoluție a dus la diversificarea modului în care este pregătită plăcinta și a devenit un simbol al solidarității și al creativității comunității.

Celebrând Ziua Plăcintei cu Meringue de Lămâi, oamenii nu doar că se bucură de un desert savuros, ci și de tradiții, amintiri și legături între generații. Această sărbătoare este o dovadă că mâncarea are puterea de a ne aduce împreună, oferind momente de neuitat pe parcursul anului.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

778 – În Bătălia din Pasul Roncevaux ariergarda francilor comandată de Roland, nepotul lui Charlemagne, împreună cu convoiul de provizii al unei armate france a fost atacat de basci rebeli, lupta rămânând celebră datorită descrierii sale în faimosul „Chanson de Roland”, opera medievală scrisă trei secole mai târziu.

1248 – A fost pusă piatra de temelie a Domului din Koln, una dintre marile reușite arhitectonice ale Evului Mediu european. Este un monument istoric și de arhitectură, catedrală a Arhiepiscopiei romano-catolice de Köln, una din cele mai vechi episcopii din Germania.

1537 – A fost întemeiat orașul Asuncion, actuala capitală a statului Paraguay.

1539 – Regele Francisc I stabilește prin Edictul de la Villers-Cotterêts ca în administrație să se folosească numai limba franceză în loc de latină.

1595 – Oastea otomană a ocupat Bucureştiul. Unele biserici au fost transformate în moschei, iar mânăstirea lui Alexandru Vodă a fost fortificată.

1714 – A murit Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești, cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache. A fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.

1769 – La Ajaccio, în insula Corsica, se naște Napoleon Bonaparte, devenit mai târziu împăratul Napoleon I, lider politic şi militar al Franţei, ale cărui acţiuni au influenţat puternic politica europeană și istoria începutului de secolul al XIX-lea.

1771 – S-a născut sir Walter Scott, prozator, creator al romanului istoric englez și european („Ivanhoe”, „Rob Roy”). A fost un scriitor scoțian prolific și un poet popular în Europa în timpul vieții sale. Se poate spune că Scott a fost primul autor de limbă engleză care a avut o carieră internațională în timpul vieții, cu mulți cititori din întreaga Europa, Australia și America de Nord.

1794 – S-a născut Elias Magnus Fries, botanist suedez. A fost un botanist suedez și specialist în micologie. El este privit, împreună cu compatriotul său Christian Hendrik Persoon, fondator al taxonomiei moderne (micologiei sistematice) în cadrul regnului Fungi.

1795 – În Franța livrele sunt înlocuite în mod oficial de franci.

1806 – A fost pusă piatra de temelie a Arcului de Triumf din Paris, cu ocazia zilei de naștere a lui Napoleon I.

1843 – A avut loc deschiderea Parcului Tivoli din Copenhaga. Este un parc de distracții din centrul capitalei Danemarcei, Copenhaga. Unul din renumiții vizitatori de atunci a fost chiar bine cunoscutul scriitor de povești Hans Christian Andersen, care a fost plăcut impresionat de acest loc de distracții. Tivoli are în componența sa și o sală de concerte.

1848 – M. Waldo Hanchett a inventat scaunul de dentist.

1870 – În „Convorbiri Literare” a fost publicat poemul eminescian „Epigonii”.

(…)Iară noi? noi, epigonii?… Simțiri reci, harfe zdrobite,

Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte,

Măști râzânde, puse bine pe-un caracter inimic;

Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază;

În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază;

Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!

Și de-aceea spusa voastră era sântă și frumoasă,

Căci de minți era gândită, căci din inimă era scoasă,

Inimi mari, tinere încă, deși voi sunteți bătrâni.

S-a întors mașina lumii, cu voi viitorul trece;

Noi sântem iarăși trecutul, fără inimi, trist și rece;

Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin!(…)

1888 – A apărut, la Bucureşti, cotidianul „Adevărul”, cel mai longeviv din istoria presei româneşti, după „Universul”; fondatorul şi primul director al ziarului a fost Alexandru V. Beldiman.

1892 – S-a născut Louis Victor de Broglie, fizician francez, laureat al Premiului Nobel. A fost laureat al Premiului Nobel pentru descoperirea unui anumit tip de unde, dualismul corpuscul-undă (un concept fundamental în mecanica cuantică care arată că materia și lumina se comportă atât ca particule (corpusculi), cât și ca unde. În funcție de experiment, ele pot arăta proprietăți de undă (cum ar fi interferența și difracția) sau proprietăți de particulă (cum ar fi efectul fotoelectric).

1903 – S-a născut Ştefan Marius Milcu, om de știință considerat, alături de Constantin I. Parhon, creatorul şcolii româneşti de endocrinologie.

1914 – A fost inaugurat Canalul Panama, un canal important care traversează istmul Panama în America Centrală, legând oceanele Atlantic și Pacific. Construcția canalului a reprezentat unul dintre cele mai mari proiecte de inginerie întreprinse vreodată. A avut un impact enorm asupra navigației, deoarece navele nu mai trebuie să treacă pe drumul periculos prin Pasajul Drake și Capul Horn în punctul cel mai sudic al Americii de Sud.

1917 – Bătălia de la Varniţa şi Muncelu (15/28 august – 21 august/3 septembrie 1917). Ofensiva armatei germano-austro-ungare este oprită de armata română cu preţul unor grele pierderi. În cursul acestei bătălii cade eroic, la datorie, Ecaterina Teodoroiu, „Eroina de la Jiu”.

1931 – A apărut primul număr al ziarului comunist „Scînteia”.

1935 – Steagul cu svastica (a fost un simbol vechi de mii de ani al norocului și binelui în Asia) devine drapelul Germaniei naziste.

1944 – A murit Ștefania Mărăcineanu, fiziciană română și o chimistă de renume internațional, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială și procedeul de declanșare artificială a ploii.

1944 – S-a născut Gianfranco Ferre, celebru creator de modă italian, o figură unică în lumea modei italiene, fiind cunoscut drept un „arhitect al modei” pentru creaţiile sale parcă sculptate, cel care avea să devină unul dintre marii creatori de modă ai secolului XX.

1945 – Vocea împăratului. Împăratul Hirohito al Japoniei a anunțat, printr-un mesaj audio, că țara a capitulat. A fost pentru prima în istoria țării când japonezii de rând au auzit vocea Împăratului. Hirohito nu a folosit direct cuvânt „capitulare”, dar a zis de atacurile atomice de la Hiroshima și Nagasaki. O parte a Armatei a încercat să oprească difuzarea mesajului. Anunțul venit de la Tokyo a declanșat petreceri de stradă în țările aliate. Japonia era ultima din puterile Axei care mai lupta. Al Doilea Război Mondial a ajuns la final.

1947 – Rajul Britanica fost desființat după ce a fost recunoscută independența Indiei. Proclamarea independenței Indiei. Sărbătoare națională. Mişcarea de eliberare naţională condusă de Mahatma Gandhi şi Jawaharlal Nehru a obligat Marea Britanie să acorde Indiei deplina sa independenţă, proclamată la 26.01.1950.

1947 – În România s-a adoptat o nouă reformă monetară. În sume limitate, în funcție de profesia deținătorilor, schimbarea banilor s-a făcut la raportul de 20.000 lei vechi pentru 1 leu nou. Familiile de țărani puteau schimba cel mai mult: 5 milioane de lei, iar dacă aveau dovadă că au livrat statului cota de produse mai aveau voie să schimbe în plus 2,5 milioane.

1960 – Proclamarea independenţei Republicii Congo.

1969 – S-a deschis festivalul de muzică pop Woodstock. Au participat aproximativ 500 000 de tineri iubitori ai genului, această manifestare fiind reprezentativă pentru generaţia anilor 60, generaţia „hippy”.

1971 – Bahrain își câștigă independența față de Marea Britanie.

1979 – Led Zeppelin a lansat albumul, „In Through The Out Door”. În Through The Out Door este al optulea album de studio al trupei engleze de rock Led Zeppelin și ultimul înregistrat înainte de moartea lui John Bonham și destrămarea formației din 1980.

1993 – În Paraguay, dictatura militară a generalului Andrés Rodríguez se termină. Juan Carlos Wasmosy devine primul președinte al țării ales democratic.

2009 – A decedat compozitorul și interpretul român de muzică ușoară Florin Bogardo. A debutat în calitate de compozitor în anul 1963. Printre cele mai cunoscute compoziții ale sale se numără „Să nu uităm (să iubim trandafirii)” (compusă în 1968 și cunoscută în interpretarea proprie și în versiunea Mihaelei Mihai), „Tu ești primăvara mea” (1973, mai cunoscută în interpretarea lui Aurelian Andreescu) și „Ani de liceu” (1986, cântată de autor alături de Stela Enache).

2013 – Institutul Smithsonian anunță descoperirea bassaricyon neblina, un mamifer din familia ratonilor, prima specie nouă de carnivore găsită în America în 35 de ani.