La 23 august, începând din 1998, în fiecare an, se marchează ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia, cu scopul de a înscrie tragedia comerțului cu sclavi în memoria tuturor popoarelor.

Ignoranța sau ascunderea unor evenimente istorice majore constituie un obstacol în calea înțelegerii reciproce, a reconcilierii și a cooperării între popoare, menționează UNESCO pe pagina sa dedicată evenimentului. UNESCO a decis, prin urmare, să aducă în atenție subiectul comerțului cu sclavi și sclavia, care au afectat toate continentele și au provocat mari frământări ce au modelat societățile noastre moderne. Această zi comemorativă este un prilej pentru a aprofunda reflecția asupra consecințelor contemporane ale acestei tragedii. Este, de asemenea, un prilej de a atrage atenția asupra tuturor formelor moderne de sclavie și de exploatare, precum rasismul, discriminarea rasială și intoleranța.

Dintre diversele zone în care s-a practicat sclavia, comerțul transatlantic cu sclavi este considerat unul dintre cele mai lungi fenomene (patru secole, secolele XVI-XIX), care a afectat circa 17 milioane de bărbați, femei și copii africani și a avut ca sursă de legitimare intelectuală dezvoltarea unei adevărate ideologii anti-negri, prin celebrul Cod al negrilor (Code noir sau Black Code).

Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului (European Day of Remembrance for Victims of Stalinism and Nazism), creată de Parlamentul European în 2008, este marcată în fiecare an la 23 august. Această zi reprezintă şi momentul în care, în 1939, a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, între URSS şi Germania nazistă. Înţelegerea conţinea un protocol care includea România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia şi Finlanda în sferele de influenţă ale celor două state semnatare. Cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, documentul a avut şi un protocolul adiţional secret (nepublicat). Pe lângă împărţirea ţărilor între ele, cele două regimuri totalitare au terorizat cetăţenii zonelor cucerite deportându-i în lagăre de concentrare, în gulag-uri, pentru muncă forţată sau exterminându-i în crematorii.

În România, ziua de 23 august a fost declarată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului prin Legea nr. 198/2011. Prin aceeaşi lege, ziua de 21 decembrie a fost declarată Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România. Pentru România, semnarea la 23 august 1939 a Pactului Ribbentrop-Molotov a reprezentat „sfărâmarea” teritorială din 1940 şi începutul unor lungi perioade de prigoniri, deportări, torturi, foamete şi crime care aveau să continue multe decenii la rând în numele unor ideologii străine de neamul românesc.

În România 23 august a fost sărbătoare națională între anii 1948-1989.

Alte evenimente în ordine cronologică:

1244 – Armatele musulmane au ocupat Ierusalimul, care a fost definitiv pierdut de creştini.

1575 – Diaconul Coresi termină tipărirea, la Brașov, a unui „Octoih” slavon în două părţi. Lucrarea se înscrie în seria de tipărituri pe care Coresi le-a executat, pe parcursul mai multor ani, în Şcheii Braşovului. Octoihul este o carte bisericească destinată cultului ortodox, care cuprinde cântările fiecărei zile din săptămână pe opt glasuri (tonuri), fiecărei săptămâni consacrându-i-se succesiv câte un glas. A fost compus de teologul bizantin Ioan Damaschinul în secolul VIII.

1595 – Bătălia de la Călugăreni pe apa Neajlovului. Armata otomană, condusă de Sinan Pasa, a fost înfrântă și zdrobită de oastea română în frunte cu Mihai Viteazul. Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea Bucureștiului de către turci și de retragerea tactică a lui Mihai în munți. Ulterior, întărit cu o armată mai mare, Mihai avea să-i îndepărteze pe otomani, învingându-i decisiv în bătălia de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595. Raportul de forțe era net favorabil oștii otomane. Nicolae Bălcescu, citând surse contemporane, arată: „Într-adevăr, armata lui (Sinan) era, cum știm, de 180 mii ostași, mai mult decât de zece ori mai mare ca a lui MihaiVodă, care, cu toate ajutoarele ce primi din Moldova și Ardeal, d-abia se urca la 16 mii oameni și 12 tunuri”.

1752 – A încetat din viaţă Grigore al II-lea Ghica, domn al Ţării Moldovei (1726-1748) şi al Ţării Româneşti (1733-1735 şi 1748-1752), ctitor al mănăstirilor Frumoasa (Iaşi) şi Pantelimon (Bucureşti).

1769 – S-a născut George Cuvier zoolog și paleontolog francez; a inclus în grupul vertebratelor peștii, amfibienii, reptilele, păsările, mamiferele; a descoperit legea corelației organelor. Este considerat unul din cei mai mari oameni de știință ai secolului al XIX-lea, un pioner în domeniul anatomiei comparate și părintele paleontologiei vertebrate, fiind primul ce a studiat fosilele vertebratelor, el a fost un creationist convins și a elaborat o teorie a catrastofismului.

1800 – S-a născut Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, una dintre personalitățile balcanice ce au contribuit la reînvierea Jocurilor Olimpice. Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionului din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică). În anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile lăsate de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne. În România a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu.

1806 – A murit Charles Augustin de Coulomb, fizician francez, a creat în domeniul mecanicii tehnice (rezistența materialelor, frecarea de alunecare și de rostogolire, torsiunea firelor). Legea lui Coulomb: definiția forței electrostatice de atracție sau respingere. Unitatea din Sistemul Internațional pentru sarcină, coulombul, a fost numită în cinstea lui.

1821 – Mexicul îşi câştigă independenţa faţă de Spania.

1839 – Hong-Kong-ul a fost anexat la Marea Britanie (până la 1 iulie 1997).

1912 – S-a născut actorul, regizorul şi dansatorul Gene Kelly (Eugene Curran Kelly), cunoscut pentru rolul din filmul „Cântând în ploaie”. Kelly a fost una din forțele majore ale filmelor muzicale ale Hollywoodului în anii ’40 și ‘ 50, când realizarea filmelor de acest gen a manifestat un declin accelerat, datorat parțial pierderii interesul publicului, dar mai ales datorită omniprezenței televiziunii în societatea americană.

1939 – S-a semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa de Est.

1943 – A luat sfârșit Bătălia de la Kursk (5 iulie – 23 august 1943), cea mai mare bătălie de blindate din toate timpurile, fiind implicate peste 8.000 de tancuri și a inclus cea mai costisitoare zi de lupte aeriene din întreaga istorie.

1944 – România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, trecând de partea aliaților. Armata sovietică se afla deja pe teritoriul țării când, Mareșalul Ion Antonescu, conducător al statului, a fost arestat în urma loviturii de stat organizate de regele Mihai I al României. Regele a instaurat un guvern condus de Constantin Sanatescu, care a decis trecerea de partea Aliaților din Al Doilea Război Mondial.

1947 – Parlamentul român a ratificat Tratatul de pace de la Paris (semnat la data de 10.02.1947) dintre România și Puterile Aliate și Asociate. României i se recunoşteau drepturile legitime asupra Transilvaniei de Nord, dar Basarabia și nordul Bucovinei rămâneau anexate URSS-ului; cobeligeranta României nu a fost recunoscută, iar clauzele economice erau deosebit de grele şi injuste.

1948 – A fost creat Consiliul Mondial al Bisericilor, care reuneşte bisericile anglicană, ortodoxă şi numeroase biserici protestante.

1956 – Inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat din România (azi Biblioteca Naţională din Bucureşti). Primul său director a fost Angela Popescu-Brediceni.

1973 – Ilie Năstase a devenit lider mondial al clasamentului ATP, poziţie păstrată timp de 40 de săptămâni.

1975 – S-a născut Mile Cărpenișan, jurnalist român și corespondent de război pentru Antena 1 și Antena 3. Mile Cărpenișan a devenit cunoscut ca jurnalist de război, grație corespondențelor sale din Iugoslavia, Irak și din zonele afectate de tsunami-ul asiatic. În memoria lui, Asociaţia Civic Media a instituit Premiul „Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism.

1976 – S-a născut Fuego, interpret român de muzică ușoară.

1983 – Cu ocazia festivităţilor prilejuite de Ziua Naţională, Televiziunea Română făcea prima transmisie color oficială. În 1983, România rămăsese singura ţară din Europa care încă transmitea doar în alb-negru, după ce şi Albania trecuse la transmisia semnalului color de televiziune. Regimul comunist de la Bucureşti preferase să direcţioneze bugetul extrem de auster al țării către alte scopuri şi nu avea intenţia de a implementa televiziunea color. Totuşi, directorul tehnic de atunci, Nicolae Stanciu, a luat hotărârea ca pe 23 august, de Ziua Naţională, să se facă prima transmise oficială color, bazându-se pe faptul că Nicolae Ceauşescu promisese într-o plenară de partid că România urma să introducă televiziunea în culori.

1986 – S-a născut Andra, cântăreață română de muzică pop, și R&B. Primul său disc single, Andra îl lansează în anul 2001, la doar 14 ani.

1989 – Aproximativ două milioane de oameni au demonstrat în favoarea independenței față de URSS dându-și mâinile și formând un lanț uman de 600 km de la Vilnius la Tallinn. Lanțul Baltic a fost o demonstrație politică pașnică ce a avut loc la 23 august 1989. Autoritățile sovietice de la Moscova au răspuns cu retorică comunistă tipică, neluând nicio măsură constructivă care ar fi putut opri prăpastia ce se lărgea între Țările Baltice și Uniunea Sovietică. În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența.

1990 – Proclamarea independenţei Armeniei față de Uniunea Sovietică.

1997 – Guvernul a ratificat Acordul-Cadru de cooperare financiară între România şi Banca Europeană de Investiţii (BEI).

2000 – Pentru prima oară în lume, regizorul german Peter Stein a realizat o versiune integrală a celor 12.111 versuri din „Faust” de Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), într-un spectacol de 21 de ore, special creat pentru Expoziţia universală Expo-2000 Hanovra.

2007 – Hashtag-ul a fost inventat și folosit pentru prima dată, într-un tweet, de către designerul american Chris Messina.