Înepând cu 27 august 2025 este marcată, pentru prima dată, la nivel internațional, ziua mondială a lacurilor, desemnata de Adunarea Generală a ONU la data de 4 decembrie 2024, prin Rezoluția A/79/L.391.

Lacurile sunt una dintre cele mai vitale resurse naturale de pe planeta noastră. Ele servesc drept sursă crucială de apă dulce, susținând aprovizionarea cu apă potabilă, agricultura și industria. Ele joacă, de asemenea, un rol cheie în menținerea biodiversității, oferind un habitat pentru nenumărate specii de pești, plante și animale sălbatice.

Dincolo de semnificația lor ecologică, lacurile contribuie la reglarea climei prin menținerea planetei răcoroase, absorbția apei din inundații și stocarea carbonului. În plus, ele oferă oportunități recreative și economice, precum turismul, pescuitul și alte activități care susțin comunitățile locale.

Nivelurile apei din lacuri se schimbă, de asemenea, dramatic. Creșterea temperaturilor și modificările stratului de nori, care duc la scăderea stratului de gheață, cresc rata de evaporare a apei. Există peste 117 milioane de lacuri pe Pământ. Acestea acoperă aproape 4% din suprafața terestră a planetei. Deși cea mai mare parte a apei dulci este stocată în ghețari și în subteran, lacurile conțin aproximativ 90% din rezerva de apă de suprafață a lumii, ceea ce le face surse critice de apă ușor accesibilă.

Ziua mondială a lacurilor face parte din acțiunea Deceniul ONU pentru Restaurarea Ecosistemelor, un apel la protejarea și revitalizarea ecosistemelor din întreaga lume, în beneficiul oamenilor și al naturii.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1576 – A încetat din viaţă Tițian (Vecellio Tiziano), pictorul oficial al Veneţiei. A fost un vestit pictor italian din secolul al XVI-lea, aparținând școlii venețiene. Tițian s-a bucurat de atenţia unor personalităţi precum Carol Quintul sau Francisc I. A dezvoltat tehnica culorii, ca mijloc de expresie artistică, obţinând efecte deosebite, pentru care este considerat ca fiind unul dintre primii pictori moderni.

1588 – S-a încheiat la Constantinopol un tratat de comerț între Petru Șchiopul, domn al Moldovei, și Elisabeta I, regina Angliei. Reprezentantul reginei, William Harebone, ambasador la Constantinopol, încheie cu domnitorul Petru Șchiopul, în numele reginei, un tratat prin care supușii Elisabetei I urmau a fi liberi a se statornici și a face negoț, a vinde și a cumpăra, „ba chiar a face toate cele ce societatea omenească și obiceiul caută pentru negoț și pentru trebuințele vieții”. Cronicarul Ureche l-a caracterizar pe acest domnitor, cu adevărat înțelept, Petre Șchiopul: „domnu blându, ca o matcă fără ac, la giudecată dreptu, nebeţiv, necurvar, nelacom, nerăsăpitoriu, putem să-i zicem toate spre izvod le-au ţinut, ca să nu să smintească”.

1595 – Domnitorul Ieremia Movilă a recunoscut suzeranitatea polonă, declarând Moldova „membru credincios şi inseparabil” al coroanei polone.

1664 – 300 soldați englezi cuceresc așezarea olandeză New-Amsterdam și o renumesc în New-York.

1703 – Bătut cu flori Daniel Defoe, autorul britanic care i-a dat naștere lui Robinson Crusoe, a fost pus la stâlpul infamiei pentru un pamflet satiric, foarte agresiv, publicat anonim. Textul a enervat guvernarea vremii, iar autorul a fost găsit rapid. Daniel Defoe a fost acuzat de calomnie și a fost condamnat la trei zile la stâlpul infamiei, plus amendă. Cât aștepta pedeapsa, Defoe a scris un poem despre ce îl aștepta. Textul a fost un succes. Publicul, în loc să arunce în el cu gunoaie, l-a bombardat cu petale de flori.

1776 – Armata britanică a învins Armata Continentală americană în cea mai mare înfruntare din timpul Războiului de Independență al Statelor Unite ale Americii, bătălia de la Long Island. Bătălia de la Long Island, denumită și bătălia de la Brooklyn sau bătălia de la Brooklyn Heights, care a avut loc la 27 august 1776, a fost prima mare bătălie din Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii, după declararea independenței de către SUA, cea mai mare bătălie a întregului conflict și prima în care a intrat o armată a Statelor Unite după declararea independenței.

1783 – A fost înaltat, de pe Champ de Mars, (acum locul Turnului Eiffel), primul balon umflat cu hidrogen, construit la cererea fizicianului francez Jacques Alexandre César Charles, dupa numele căruia, mult timp, baloanele cu hidrogen au fost numite „charliere”.

1812 – A început, în Moldova, domnia lui Scarlat Callimachi (până în 1819) care a iniţiat codul de legi al Moldovei (« Codul lui Calimachi »).

1877 – S-a născut Charles Stewart Rolls, constructor de automobile şi aviator; a fost primul aviator care a traversat Canalul Mânecii dus-întors, fără escală, în iunie 1910. Împreună cu Henry Royce, a format renumita firmă de automobile Rolls Royce la 25 decembrie 1904.

1877 – A avut loc primul atac al trupelor române, după trecerea Dunării. Misiunea de asalt și cucerire a fortificației otomane din fața redutei Grivița-1, din sistemul de apărare a Plevnei, este încredințată Regimentului 13 dorobanți, comandat de locotenent-colonelul Ion Petrovici, și altor subunități din cadrul Diviziei a 4-a infanterie. Cucerirea acestui avanpost fortificat se înscrie ca o primă victorie a Armatei române. Pentru succesul repurtat, drapelul de luptă al Regimentului 13 dorobanți este distins cu Ordinul „Steaua României”.

1883 – Vulcanul Krakatau din Indonezia erupe și provoacă un tsunami care cauzează moartea a 36.000 persoane. Explozia a fost resimțită până la 5.000 de kilometri și este considerată cea mai mare catastrofă naturală a mileniului.

1896 – Cel mai scurt război din istorie, războiul anglo-zanzibar a început la ora 9:02 dimineața și a durat 38 de minute. Motivul conflictului l-a reprezentat moartea sultanului pro-britanic, Hamad bin Thuwaini, și înscăunarea succesorului acestuia, Khalid bin Barghas. Guvernul Marii Britanii a preferat însă ca pe tronul Zanzibarului să urce Hamud bin Muhammed, un lider favorabil intereselor Coroanei Britanice. După 38 minute de „război”. Britanicii s-au impus, iar Zanzibarul a cedat.

1910 – Biochimistul polonez Casimir Funk a inventat termenul de „vitamine”, substanţe esenţiale pentru sănătatea omului.

1916 – Ambasadorul Edgar Mavrocordat depune la ora 21 la secretariatul Ministerului Austro-Ungar de Externe declarația de război din partea Regatului România. Într-o primă etapă, Armata română înaintează pe trei direcții în Transilvania.

1928 – La Paris, 15 state au semnat Pactul Kellogg-Briand, de respingere a războiului. Actul nu prevede nici o sancțiune împotriva celor care ar încălca pacea. România a aderat la acest pact la 4 septembrie 1928. Scopurile sale nu au fost atinse, dar a fost un pas înainte pentru dezvoltarea doctrinelor dreptului internațional.

1939 – Primul zbor al turboreactorului Heinkel He 178, primul avion cu reacție din lume. Aeronava și-a efectuat primul zbor, cu doar câteva zile înainte ca Germania să invadeze Polonia. Acest zbor, pilotat de Erich Warsitz, a durat doar șase minute și aproape s-a încheiat aproape de dezastru din cauza unei erori de judecată în timpul abordării de aterizare fără motor, dar a fost recuperat cu succes.

1939 – Grigore Gafencu, ministrul de Externe al României, a declarat ministrului Germaniei la Bucureşti, W. Fabricius, că guvernul român este hotărât să păstreze neutralitatea „în orice conflict dintre Germania şi Polonia, chiar şi în cazul că Franţa şi Marea Britanie s-ar angrena şi ele în acest conflict”.

1943 – Moare Constantin Prezan, mareșal român. A fost unul din cei trei mareșali pe care i-a avut România: Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Ion Antonescu – acesta din urmă degradat, ca urmare a procesului prin care a fost condamnat la moarte și executat.

1955 – A apărut, în Marea Britanie, primul număr al The Guinness Book of Records, cartea recordurilor. Cartea prezintă recordurile mondiale atât ca realizări umane, cât și ca fenomene extreme ale lumii naturale. Conceptul a fost creat de Sir Hugh Beaver, iar frații gemeni Norris și Ross McWhirter au elaborat și editat cartea la Londra. A fost de la început un succes editorial de proporții. Prima ediție a ajuns în fruntea listei de bestselleruri din Regatul Unit în câteva luni, până la Crăciunul anului 1955. În anul următor, cartea a fost lansată la nivel internațional, iar începând cu ediția din 2024 apare în 100 de țări, este editată în 23 de limbi și menține peste 53.000 de înregistrări în baza sa de date.

1962 – NASA lansează misiunea spațială Mariner 2 către Venus. Pe parcurs ea descoperă vântul solar. Programul Mariner a fost un program american de explorare planetară cu stații automate.

1965 – A încetat din viaţă marele arhitect francez de origine elvețiană, Le Corbusier (Charles Edouard Jeanneret), urbanist, pictor şi teoretician al artei; în pictură, a iniţiat, împreună cu A. Ozenfant, curentul „purist” (1918).

1965 – A fost înfiinţată Universitatea din Craiova. Prin decizia nr.894 a Consiliului de Miniștrii din 27 august, facultățile de Matematică, Chimie, Filologie, Economie, Electrotehnică, Agronomie, Horticultură au fost unite sub aceeași administrare.

1970 – Ultima porție de rom. Se sfârșește una dintre cele mai vechi tradiții ale Marinei Regale Britanice. Marinarii primesc pentru ultima dată, porția zilnică de rom marinăresc. Era finalul unei tradiții care ținea de trei secole. Ultima porție de rom a fost oferită, ca și până atunci, la prânz. Dar presa vremii a scris că unii marinari au purtat doliu. Amiralitatea britanică a decis că alcoolul afectează capacitatea echipajelor de a gestiona sistemele din ce în ce mai complicate de la bordul navelor moderne.

1982 – Hotărâre a Biroului Comitetului Executiv al CNEFS din România prin care se interzicea organizarea şi funcţionarea oricăror cercuri de yoga şi karate pe lângă/sau în cadrul unităţilor sportive din ţara noastră. Hotărârea a fost abrogată la data de 16.01.1990, după Revoluția Anticomunistă din România (14 – 25 decembrie 1989).

1985 – S-a născut Alexandra Nechita, pictor american de origine română; este considerată un fenomen în lumea artei, fiind numită „micuţa Picasso”.

1989 – Marea Adunare Națională de la Chișinău a decis oficializarea limbii române, ca limbă vorbită în Republica Moldova, precum și trecerea scrierii de la grafia slavă la alfabetul latin.

1991 – Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova. Documentul stabilește și denumirea oficială a limbii vorbite în Republica Moldova: limba română. Acest act fondator al Republicii Moldova din 27 august 1991 este marcat în fiecare an ca Ziua Națională a Republicii Moldova sau Ziua Independenței.

1991 – Comunitatea Europeană recunoaşte independenţa ţărilor baltice: Estonia, Letonia şi Lituania.

2003 – Planeta Marte se află la cea mai mică distanţă de Terra din ultimii 60.000 de ani, trecând la aproape 55.758.006 km de Pământ.

2007 – Zborul inaugural al primei linii aeriene a Vaticanului; aeronava a decolat din Cetatea Sfântă şi a zburat până în oraşul francez Lourdes.

2009 – A murit Serghei Mihalkov, scriitorul rus care a scris imnul sovietic sub Stalin şi apoi imnul Rusiei independente, tatăl cineaştilor Nikita Mihalkov şi Andrei Koncealovski.