Mai este numai o zi din această vară pe care mulți dintre noi o petrecem la festivalul „Street Food Festival”. Pe 30 august este ziua victimelor disparițiilor forțate la nivel internațional, instituită prin Rezoluţia 65/209 din 21 decembrie 2010 a Adunării Generale ONU. Prin această rezoluție, Adunarea Generală a ONU și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la creșterea disparițiilor forțate sau involuntare în diferite regiuni ale lumii, inclusiv arestarea, reținerea și răpirea, atunci când acestea fac parte sau sunt în legătură cu disparițiile, dar și cu privire la numărul tot mai mare de rapoarte privind hărțuirea, maltratarea și intimidarea martorilor disparițiilor sau a rudelor persoanelor dispărute.

Dispariția forțată a devenit o problemă globală și nu se limitează la o anumită regiune a lumii. O atenţie specială trebuie acordată, de asemenea, grupurilor specifice de persoane deosebit de vulnerabile, cum ar fi copiii şi persoanele cu dizabilităţi.

Ziua internațională a victimelor disparițiilor forțate ne amintește că fiecare persoană are o voce și că putem lupta împreună pentru un viitor în care nimeni să nu mai fie supus acestui act brutal. Este o ocazie de a ne angaja în promovarea drepturilor omului și a justiției, astfel încât să nu mai existe loc pentru disparițiile forțate în lumea noastră.

30 august este considerată o dată neagră în istoria României. Anul acesta, se împlinesc 86 de ani de la Diktatul de la Viena. Pe 30 august 1940, la Palatul Belvedere din Viena, au fost semnate documentele „arbitrajului” germano-italian („Dictatul de la Viena”), prin care nordul Transilvaniei, începând de la Oradea, partea de sud-vest, şi Maramureş, partea de nord, înglobând Clujul şi judeţele de-a lungul versanţilor vestici ai Carpaţilor, până în apropiere de Braşov erau cedate Ungariei. Astfel, României i-au fost luaţi 43.492 km pătraţi din teritoriul naţional şi 2.667.000 de locuitori, din care 50,2% români, 37% unguri, 5,7% evrei şi 2,8% secui.

An de an, pe 30 august, cu ocazia Zilei Frankenstein, sunt celebrate toate detaliile din romanul clasic cu același nume. Publicat în 1818, de scriitoarea engleză Mary Shelly, romanul „Frankenstein” este considerat una din prozele cele mai importante de science-fiction scrise vreodată. Acesta spune povestea unui om de știință, Victor Frankestein, fascinat de crearea vieții. El întreprinde un experiment în care, folosind o varietate de părți umane, este capabil să aducă la viață o creatură, care va fi cunoscută mai apoi ca „monstrul”. Povestea urmează conexiunea tumultuoasă dintre Victor Frankenstein și monstru, amândoi căutând secretul păcii și fericirii.

Cartea „Frankenstein, un Prometeu modern”, deşi plină de elemente ale literaturii gotice şi romantice, poate fi considerată una dintre primele scrieri science-fiction. Scriitorul britanic Brian Aldiss, un titan al genului, spunea chiar că ar trebui considerată prima poveste SF adevărată, pentru că întruneşte caracteristicile de bază, printre care faptul că personajul central „face o alegere deliberată” şi „apelează la experimentele ştiinţifice moderne” pentru a obţine rezultate fantastice.

Precursor său nu al genului SF, romanul „Frankenstein” a avut, mai ales în cel de-al doilea secol scurs de la publicarea sa, o influenţă considerabilă în literatură şi în cultura populară, generând şi o serie interminabilă de adaptări cinematografice.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

70 – Distrugerea templului. Templul evreiesc din Ierusalim, numit al doilea templu sau templul lui Irod, a fost distrus de armatele romane care au intrat în oraș să încheie o revoltă a evreilor. Templul, centrul religiei iudaice, fusese construit cu 600 de ani înainte, când evreii reveniseră acasă după exilul în Babilon. Distrugerea lui a marcat sfârșitul unei epoci. Pe ruinele templului lui Irod se află acum moscheea al-Aqsa și Domul Stâncii. Zidul Plângerii, loc sacru pentru evrei, datează din perioada celui de-al doilea templu.

1265 – Prima mențiune documentară a localității Hunedoara. În urma cercetărilor arheologice întreprinse aici au fost descoperite, atât în vatra orașului cât și în satele din împrejurimi, urme de locuire datând din epoca pietrei. Documentele plasează Hunedoara printre cele mai vechi orașe din Transilvania, sub numele Hungnod, conform registrului de dijme papale.

1698 – Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea. S-a tipărit prima lucrare a lui Dimitrie Cantemir, Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul. A apărut la Iași, în limbile greacă și română, fiind prima lucrare românească originală de gândire religioasă, prima scriere filosofică românească, dar și prima antologie din literatura română, prin numeroasele texte române și străine existente în lucrare.

1835 – Coloniștii europeni care au acostat pe malul nordic al râului Yarra din sudul Australiei au înființat orașul Melbourne. Melbourne este capitala statului federal Victoria din Australia și este situat pe Râul Yarra în apropiere de vărsarea sa în golful Portului Phillip.

1849 – În comuna Orlat, Sibiu, a avut loc o adunare de protest împotriva „unirii” Transilvaniei cu Ungaria. În aceeaşi zi, în comuna Luna – Cluj, trupele maghiare deschid focul împotriva românilor din satele dimprejur, adunaţi prentru a protesta împotriva „unirii” cu Ungaria.

1877 – A treia bătălie de la Plevna. Cucerirea Redutei Grivița 1. Bătălia de la Plevna a fost o confruntare decisivă, între armatele româno-ruse și cele turcești, în cadrul războiului de Independență.

1881 – Teatrofonul, primul sistem audio-stereo în Franța este patentat, de inginerul francez Clement Ader.

1897 – S-a născut Aurel Petrescu. Regizor și operator de film, unul din pionierii filmelor românești de animație. În perioada interbelică a lucrat ca operator de film. A realizat filmul de animație „Păcală în lună”, care a fost prezentat în aprilie 1920, la Cinematograful Militar din București. Filmul a fost prezentat de către autor ca fiind o comedie bufă cu desene animate. Succesul acestui film l-a determinat să continue, realizând noi filme despre Păcală: Păcală amorezat (1925), Păcală și Tândală la București (1926).

1899 – S-a născut Dinu V Rosetti. Arheolog, muzeograf, cercetător al vestigiilor vechiului București. A descoperit urme de civilizație paleolitică în zona Obor. A găsit cel mai important exponat al Muzeului Bucureşti, unic în întreaga lume, Zeiţa de la Vidra, o excepţională mărturie a civilizaţiilor neolitice descoperite în România. Notiţele culese din teren constituie şi astăzi nucleul unui proiectat fişier arheologic al Bucureştilor şi împrejurimilor. În ultimii săi ani în ţară, a cercetat importante staţiuni medievale: Suslăneşti, Cetăţeni, Lereşti, Târgşor, Gura Motrului, Mamul, Retevoieşti.

1914 – Are loc primul spectacol al companiei Mărioara Voiculescu-Bulandra, cu piesa „Soţul ideal” de Oscar Wilde. Mărioara Voiculescu a fost o actriţă, regizoare, profesoară de artă dramatică şi conducătoare de teatru. A fost directoare de trupă, protagonistă și coregizoare în filmele produse de Leon Popescu.

1918 – Cehoslovacia devine republică independentă.

1933 – A fost înființată compania aeriană Air France.

1944 – România a rupt relațiile diplomatice cu Ungaria, Croația, Slovacia și Italia. După lovitura de stat de la 23 august, România a făcut cunoscut că nu mai recunoaște niciunul dintre aliații marionetă ai Reichului. La 30 august 1944, noul guvern condus de Generalul Sănătescu a trimis o telegramă delegației române de la Berna, prin care s-au rupt relațiile oficiale cu Ungaria. În aceeași zi, guvernul român anunța că nu recunoaște pe niciunul dintre aliații naziștilor, Croația, Slovacia și Italia, pentru ca în luna octombrie să rupă relațiile și cu Japonia.

1948 – A fost creată Direcția Generală a Securității Poporului. Fostul serviciu secret, Direcția Generală a Poliției de Siguranță, a fost „epurat” și completat cu „elemente” care, de cele mai multe ori aveau o instrucție precară, dar se remarcau prin fidelitatea față de partid. Până la mijlocul anilor 1960, Securitatea a contribuit la sovietizarea României, iar apoi la menținerea regimului comunist la putere. A dezvoltat un sistem formidabil de supraveghere și represiune, din instrumentarul Securității au făcut parte, în special în perioada stalinistă, arestările în miezul nopții, bătaia, tortura și violul fetelor și femeilor deținute. Primul director al Securității a fost gen-lt. Gheorghe Pintilie.

1963 – Este pusă în funcțiune linia telefonică directă, denumită „telefonul șosu” între Casa Albă și Kremlin.

1974 – A fost conceput calculatorul pe bază de laser, Coral.

1974 – A fost inaugurat, la București, „Centrul demografic ONU – România”.

1982 – S-a născut Alina Alexandra Dumitru. Judoka, prima campioană olimpică din istoria judo-ului românesc la Beijing 2008, multiplă campioană europeană și medaliată cu bronz la campionatele mondiale.

1984 – Primul zbor al navetei Discovery. Naveta Spațială Discovery a fost una din cele trei navete rămase operaționale în flota navetelor spațiale ale NASA. Discovery a fost naveta care a lansat Telescopul spațial Hubble. Misiunile a doua și a treia de întreținere a Hubble au fost conduse, de asemenea, de Discovery. Zburând pentru prima oară în 1984, Discovery a fost cea de-a treia Navetă Spațială operațională și cea mai bătrână dintre cele aflate în serviciu. Discovery a efectuat misiuni de cercetare, dar și de asamblare a Stației Spațiale Internaționale.

1988 – Poeta Ana Blandiana a pierdut dreptul de publicare. În urma apariției unei cărți pentru copii în care îl parodia pe Nicolae Ceaușescu, Ana Blandiana a fost interzisă până la revoluția din 1989. Deși au existat în cariera ei trei perioade în care i s-a interzis să publice (1959-1964, 1985, 1988-1989), palmaresul literar al Anei Blandiana cuprinde peste 20 de volume de poezii, mai multe cărți de eseuri și de proză și numeroase traduceri.

1991 – Atletul american Mike Powell (Michael Anthony Powell), la Philadelphia, a reuşit să depăşească în timpul campionatelor mondiale de la Tokyo, recordul mondial la săritura în lungime, record stabilit în 1968 de Bob Beamon.

2021 – Finalul războiului. Acum trei ani, ultimii soldați americani au plecat din Afganistan. Era finalul celui mai lung război din istoria Statelor Unite, care a ținut 20 de ani fără câteva luni. Generalul Chris Donahue a fost ultimul care a plecat. Fotografia cu el, când se urcă în avionul de transport, a devenit un simbol retragerii și al finalului războiului. La câteva ore după ce a decolat ultimul avion american, luptători talibani au ocupat aeroportul din Kabul și au proclamat victoria contra SUA, după 20 de ani de lupte.