Ziua Limbii Române este sărbătorită în fiecare an la 31 august. Legea cu privire la acest eveniment a fost promulgată în martie 2013, iar de atunci, românii de pretutindeni sărbătoresc această zi importantă. Fascinant este faptul că această sărbătoare este recunoscută și internațional, fiind pentru toți o dovadă a „conservării identității naționale prin prisma limbii”.

În secolul al XIX-lea, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a reformat educația în Principatele Române, astfel că alfabetul chirilic a fost înlocuit cu cel latin, dând naștere limbii române pe care o cunoaștem și o vorbim astăzi.

Denumirea de „rumână” sau „rumâniască” asociată limbii române este atestată în secolul al XVI-lea în scrierile mai multor călători străini, precum și în mai multe documente. Astfel, cel mai vechi document păstrat, scris în limba română, este Scrisoarea lui Neacșu de Câmpulung, ce datează din 1521.

Republica Moldova (1990) este pioniera acestei sărbători. A fost instituită inițial sub numele de „Limba noastră cea română” în urma mișcărilor de renaștere națională din 1989, când limba română a redevenit limbă de stat și a trecut la grafia latină.

Începând cu acest an, 2026, Ziua Limbii Române este celebrată oficial și în Ucraina. Decizia vine ca urmare a unui decret prezidențial semnat de Volodimir Zelenski, marcând recunoașterea oficială a limbii române pentru comunitatea etnică din regiuni precum Cernăuți.

Ziua Mondială a luării mesei în aer liber coincide cu ultima zi de vară, 31 august. Oamenii au mâncat întotdeauna afară. Prima dată, pur şi simplu pentru că nu exista altă opţiune. Dar alegerea de a lua masa afară datează din perioada medievală, când bărbaţii luau o masă consistentă cu pâine, carne şi brânză înainte de a pleca la vânătoare.

Francezii au făcut din masa în aer liber o opţiune pentru masă atunci când, după Revoluţia Franceză din 1789, fostele parcuri regale au fost deschise publicului, iar oamenii le-au folosit pentru a socializa, pentru a aduce mâncare, pentru a se bucura de ea împreună. În acelaşi timp, au fost create aşa-numitele „grădini ale plăcerii” în SUA. Acestea erau spaţii private în care o familie putea să se plimbe, să se joace în aer liber şi să se bucure de o masă.

În momentul în care tot mai mulţi oameni au început să aibă acces la maşini, au apărut picnicurile, un mod foarte popular de a socializa. Bucuria combinată cu mâncare bună s-a dovedit profitabilă şi pentru restaurante, cu mese în aer liber şi case, cu spaţii în aer liber pentru grătare.

Ia-ți voia bună, familia și prietenii și bucurați-vă împreună de ultimele zile ale sezonului estival.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1422 – A murit Regele Henric al V-lea al Angliei. Fiul sau Henric al VI-lea a devenit rege la vârsta de opt luni, iar treburile țării vor fi conduse de un consiliu de regență până la majoratul monarhului. S-a născut într-o familie care părea să nu aibă nici o șansă de a accede la tronul Angliei, însă Henric al IV-lea a lăsat un regat consolidat și a reușit pentru scurtă vreme să unească cele două coroane ale Franței și Angliei.

1786 – S-a născut chimistul francez Michel Eugene Chevreul. A scris lucrarea „Principiile armoniei și contrastului culorilor și aplicarea lor în arte”, desemnată ca cea mai complexă carte scrisă vreodată despre culoare. I se atribuie descoperirea acidului margaric, cu rol important în obținerea margarinei și crearea primului tip de săpun, realizat din grăsimi animale.

1811 – A murit Louis Antoine de Bougainville, celebru explorator francez. Louis Antoine de Bougainville a făcut o călătorie celebră, între anii 1766 -1769 , pe care a descris-o în lucrarea sa „Voyage autour du monde”. În Brazilia, botanistul Philibert Commerson îmbarcat pe nava l’Étoile aflată sub comanda lui Bougainville, a descoperit floarea pe care o va denumi, mai târziu Bougainvillée, iar această floare îi va fi daruită primei soții a lui Napoleon. În anul 1768, Bougainville a descoperit cea mai mare insulă din Arhipelagul Salomon, de cca 9.000 km² și care îi poartă numele: Insula Bougainville.

1821 – S-a născut Hermann von Helmholtz, fizician şi fiziolog; a formulat principiul transformării şi conservării energiei, a inventat oftalmoscopul (este un instrument medical utilizat pentru examinarea interiorului ochiului, în special a fundului de ochi (retina, nervul optic și vasele de sânge).

1848 – Au fost publicate Dorințele Partidei Naționale din Moldova. În vara lui 1848 se aflau în Bucovina, și mai ales în Cernăuți, circa 50 de fruntași ai tineretului revoluționar moldovean, printre care Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, D. Canta, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, cărora li s-a adăugat Mihail Kogălniceanu. A fost redactat un program în 36 de puncte, care a fost publicat de Kogălniceanu sub titlul Dorințele partidei naționale din Moldova. Se cereau, printre altele, egalitate politică și civilă, instrucțiune gratuită, secularizarea averilor mănăstirești închinate, desființarea rangurilor și privilegiilor, împroprietărirea țăranilor, eliberarea robilor țigani particulari și unirea Moldovei cu Muntenia. Mihail Kogălniceanu a dezvoltat pe larg acest program în Proiect de Constituție pentru Moldova, redactat pe baza programelor revoluționare din Țările Române și a constituțiilor din Occident.

1867 – Ion Heliade Rădulescu a fost ales președinte al Academiei Române. Poet, profesor, publicist, orator, creator de sisteme lingvistice și filosofice, autorul unei Gramatici a limbii române, editor de ziare și cărți, inițiator de societăți culturale și politice, una dintre figurile centrale ale Revoluției de la 1848, considerat părintele literaturii române, a fost unul dintre fondatorii Academiei Române și primul ei președinte, ales la 31 august/12 septembrie 1867 și reales în 1868 și în 1869. A demisionat în noiembrie 1869, în urma respingerii proiectelor sale ortografice.

1870 – S-a născut Maria Montessori, medic și pedagog italian. A fost medic și pedagog italian, care a creat o metodă specială de educare a copiilor foarte tineri, Metoda Montessori, înființând peste tot în lume școli care aplicau metoda sa (Școli Montessori).

1888 – A fost ucisă Mary Ann Nicholls, prima victimă a lui Jack Spintecătorul. „Jack Spintecătorul” este un pseudonim acordat unui criminal în serie anonim (sau criminali anonimi) activ în jurul regiunii Whitechapel și în districtele adiacente orașului Londra, Anglia, în toamna anului 1888. Numele este preluat dintr-o scrisoare trimisă Agenției Centrale de Știri din Londra de către o persoană care pretindea că este ucigașul.

1895 – Contele german Ferdinand von Zeppelin a patentat balonul navigabil care îi poartă numele (Zeppelinul).

1897 – Thomas Edison a obțiunut un patent pentru inventarea kinetoscopului, un strămoș al proiectorului cinematografic. Kinetoscopul, este aparatul care redă imagini în mişcare din lumea reală obţinute cu ajutorul unui kinetograf, mai pe înţeles un aparat de filmat cu suport fexibil de 35 mm cu perforaţii.

1907 – Anglia, Rusia şi Franţa formează alianța Tripla Înţelegere.

1921 – Nicolae Paulescu, medic român, a publicat, la aceasta dată, un studiu referitor la descoperirea unui hormon antidiabetic, numit de el „pancreina”; studiul a apărut în revista „Archives Internationale de Physiologie”, tipărită la Paris și la Liege, și poate fi considerat actul de naștere al insulinei; totuși, în 1923, Premiul Nobel pentru descoperirea insulinei a fost atribuit canadienilor F.G. Banting și J.J.R. MacLeod. Meritele sale pentru descoperirea insulinei au fost recunoscute abia în 1969, de către profesorul A.W.K. Tiselius, vicepreşedinte al Fundaţiei Nobel.

1924 – România a ratificat Convenția de la Lausanne privind regimul strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Acest tratat recunoștea deplina independență a Turciei și conferea Strâmtorilor un nou regim juridic – renunță la principiul liberei treceri, garanta libertatea comerțului prin strâmtori, cu anumite restricții în timp de război.

1931 – Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul Mișcării Legionare din România, a fost ales deputat. Cunoscut și ca Corneliu Codreanu, a fost un politician român, fondatorul și liderul carismatic al organizației de extremă-dreaptă Garda de Fier (cunoscută și sub denumirea de Legiunea Arhanghelul Mihail sau Mișcarea Legionară), din România interbelică.

1931 – După construirea a 4.320.446 vehicule, Ford Motor Company oprește producția modelului A. Modelul B înlocuiește seria.

1949 – S-a născut actorul american Richard Gere. În 1999, Richard Gere era ales de către revista People „cel mai sexy bărbat din lume”. La 77 de ani, actorul și-a păstrat zâmbetul cuceritor și a rămas la fel de șarmant. Gere și-a început cariera în teatru, obținând un rol principal în producția londoneză a musicalului Grease în 1973. Succesul în cinematografie a venit odată cu filmele: „American Gigolo”, „An Officer and a Gentleman”, „Pretty Woman”, „Chicago”.

1961 – S-a născut Ioan Gyuri Pascu. Muzician, actor, membru al grupului de umor Divertis. S-a lansat în cariera muzicală în anul 1977 și de atunci a abordat diverse stiluri muzicale, printre care: pop, rock, blues și reggae. A fondat mai multe formații de succes în anii 1990, precum The Blue Workers sau Pacific, al căror solist a fost, a lansat mai multe piese de rock alternativ prin casa sa de discuri, Tempo Music, fiind un critic al radioului comercial românesc.

1967 – S-a născut Iuliana Marciuc, Realizatoare, prezentatoare, moderatoare și producătoare de emisiuni și seriale de televiziune. În adolescență a colaborat la Radio România Actualități și Radio România Tineret.

1989 – Adoptarea prin lege a limbii române ca limbă oficială pe teritoriul Republicii Moldova și revenirea la alfabetul latin.

1990 – S-a semnat în Berlinul de Est, Tratatul de Uniune între cele două Germanii (realizată efectiv la 3 octombrie 1990).

1991 – Proclamarea independenţei Kârgâstanului si a Uzbekistanului față de U.R.S.S.

2000 – S-a înființat, în România, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale. Institutul funcționează la Cluj-Napoca, având ca obiective studierea și cercetarea inter și pluridisciplinară a păstrării, dezvoltării și exprimării identității etnice, aspectelor sociologice, istorice, culturale, lingvistice, religioase sau de altă natură ale minorităților naționale și ale altor comunități etnice din România.

2006 – Faimoasa pictură a lui Edvard Munch, Țipătul, versiunea executată în tempera pe carton în 1910, furată la 22 august 2004 de la muzeul Munch, a fost recuperată de poliția norvegiană.