În fiecare an, 3 septembrie este dedicată celebrării clădirilor impresionante numite zgârie-nori. Acest termen își are originea în Statele Unite ale Americii. În anul 1880, deveanu zgârie-nori clădirile care aveau mai multe etaje decât cele din jurul lor. În ziua de astăzi, zgârie-nori devin clădirile care au peste 40 de etaje.

Primul zgârie-nori a apărut în Chiacago, în anul 1884, fiind vorba despre Clădirea Asigurării Caselor din Chicago, și avea peste 42 de metri pe verticală. Burj Khalifa (Turnul Khalifa) are 828 de metri și ocupă primul loc pe lista celor mai înalte clădiri din lume. Clădirea are peste 160 de etaje și este numită în onoarea lui Khalifa bin Zayed Al Nahyan, președintele Emiratelor Arabe Unite și conducătorul Abu Dhabi.

Dorința de a ajunge cât mai sus cu construcțiile nu e ceva nou pentru oameni. Piramidele egiptene, turnurile elegante ale orașelor italiene și catedralele gotice ale Franței au reprezentat, la momentul construirii lor, adevărate minuni arhitectonice, dovezi ale bogăției și puterii. Chiar dacă aspectul acestor construcții diferă, ele au, totuși, ceva în comun. Au fost construite astfel încât zidurile de piatră sau cărămidă susțin cea mai mare parte a greutății lor, inclusiv pe aceea a etajelor, oamenilor și întregului conținut al încăperilor. De aceea, înălțimea a fost limitată de greutatea pe care baza lor o putea susține.

China are 13 din cei mai înalți zgârie-nori din lume, iar Coreea de Sud doar unul, Centrul Mondial Lotte (555 de metri) din Seul.

În nici una din clădirile înalte din Hong Kong nu există etajul 13 și nici vreun etaj care să aibă cifra 4 în numărul său? Asta deoarece 4 și 13 sunt considerate tradițional aici numere cu ghinion!

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

301 – Cea mai veche republică. Marinus, un pietrat creștin din Imperiul Roman, a fugit de persecuțiile religioase și s-a refugiat pe muntele Titano din Apenini. A construit acolo o mică biserică. Așa a început, acum 1.725 de ani, statul care poartă și astăzi numele fondatorului său – San Marino. Cu timpul, alături de Marinus au venit și alți creștini persecutați. San Marino este cea mai veche republică din lume. Țara este condusă de doi căpitani-generali, aleși pentru mandat de șase luni, asemeni consulilor Republicii Romane.

1469 – A fost sființită Mănăstirea Putna. Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” (Mihai Eminescu). Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase.

1546 – Moare Petru Rareș, domn în două rânduri al Moldovei, fiul natural al lui Ștefan cel Mare. A urmat în linii mari politica internă și externă stabilită de tatăl său, având și o parte din calitățile acestuia – ambiția, îndrăzneala, vitejia, religiozitatea, gustul artistic – dar, fire mai aventuroasă, a făcut și erori, mai ales în politica externă.

1730 – Ultimul domnitor ales de boieri în Țara Românească. Ulterior, domnii țărilor române au fost numiți de Înalta Poartă, pe criterii de loialitate și de mărimea peșcheșurilor. A fost un remarcabil om de cultură – cunoștea limbile italiană, franceză, turcă, persană și greaca veche, era pătruns de ideile filozofice și reformatoare ale veacului al XVIII-lea. Prima sa domnie în Muntenia a fost de scurtă durată fiind curând destituit din domnie de către noul sultan, Mahmud I.

1791 – Adunarea Naţională adoptă Constituţia care transformă Franţa în monarhie constituţională.

1859 – S-a născut Jean Jaurès, om politic și istoric francez de stângă, intemeietorul ziarului „L`Humanite”, devenit ulterior principalul organ de presă al Partidului Comunist Francez. Orator și parlamentar socialist, el s-a remarcat prin pacifism și opoziția față de izbucnirea Primului Război Mondial.

1875 – Se naște Ferdinand Porsche, cunoscut constructor austriac de automobile. L-a făcut celebru îndeosebi modelul VW Käfer, despre ale cărui patente unii susțin că i-ar aparține unui subaltern de ai lui, inginerul maghiar Béla Barényi.

1878 – Nava britanică de pasageri SS Princess Alice s-a scufundat într-o coliziune pe râul Tamisa, cu carbonierul Bywell Castle; 640 de oameni au murit. Rămâne până în prezent cea mai mare pierdere de vieţi omeneşti pe Tamisa.

1905 – S-a născut Carl David Anderson, fizician american, laureat al Premiului Nobel. Pentru descoperirea pozitronului (este antiparticula electronului, având o masă identică cu a acestuia, dar o sarcină electrică opusă, adică pozitivă (+1e) (în 1932) a primit în anul 1936, împreună cu Victor Franz Hess, Premiul Nobel pentru Fizică. În anul 1937 a descoperit împreună cu Neddermeyer mionii (sunt particule elementare instabile, similare electronilor, dar de aproximativ 207 ori mai grele decât aceștia).

1917 – Moare Ecaterina Teodoroiu, personalitate emblematică în istoria românilor, participantă la Primul Război Mondial, „eroina de la Jiu”.

1917 – S-a născut Eugen Frunză, poet român, reprezentant al realismului socialist în literatură. Versurile imnului național al Republicii Populare Române între 1953 și 1977, „Te slăvim, Românie!”, au fost scrise de Eugen Frunză și Dan Deșliu.

1919 – Italia introduce în constituția sa dreptul de vot al femeilor.

1936 – S-a născut în fosta URSS Marina Voica, solistă de muzică ușoară evoluată în România, unde s-a bucurat de cele mai bune aprecieri din partea publicului.

1941 – În lagărul de exterminare Auschwitz, s-a folosit pentru prima oară gazul Zyklon B, iniţial pentru exterminarea prizonierilor de război sovietici.

1943 – Prima cometă evidențiată de un român. Astronomul Victor Daimaca a descoperit în 3 septembrie 1943, cu ajutorul unui binoclu cu mărimea 15x prima cometă evidențiată de un român. Descoperirea a fost omologată de Uniunea Astronomică Internațională, care i-a dat numele 1943c Daimaca. Cometa se afla pe linia alfa din Gemenii-epsilon din Ursa Mare, fiind de mărime 8 în lynx. Victor Daimaca este singurul astronom român care a descoperit nu una, ci două comete.

1950 – Primul campion la Formula 1, acum 76 de ani, după ce a câștigat Marele Premiu al Italiei, ultima cursă a sezonului, Giuseppe „Nino”, Farina a devenit primul campion mondial de Formula 1. Nino Farina a terminat campionatul cu 30 de puncte, cu trei mai multe decât colegul său de la Alfa-Romeo, Juan-Manuel Fangio. A fost singurul titlu al italianului.

1950 – A încetat din viață Traian Vuia, Inventator, pionier al aviației mondiale și constructorul primului avion din lume; membru de onoare al Academiei Române.

1953 – A intrat în vigoare „Convenția Europeană a Drepturilor Omului”. Convenția fusese semnată la Roma, la 4 noiembrie 1950.

1965 – S-a născut Charlie Sheen, actor american. cunoscut sub numele de scenă Charlie Sheen, este un celebru actor american, cunoscut îndeosebi pentru rolurile sale din „Spin City”, „Two and a half Men” și „Anger Management”. În anul 2010 Charlie Sheen a fost cel mai bine plătit actor TV, fiind plătit cu 1,8 milioane USD pentru episoadele din seria „Doi bărbați și jumătate” (Two and a Half Men).

1967 – Suedia schimbă banda. Acum 59 de ani, Suedia a trecut de la condus pe partea stângă a drumului la condus pe partea dreaptă. A fost cel mai mare eveniment logistic din istoria țării. Guvernul a decis schimbarea deoarece toți vecinii Suediei circulau pe partea dreaptă. De asemenea, 90% dintre suedezi aveau mașini cu volan pe stânga. Schimbarea s-a produs cu foarte puține accidente. În Europa, doar în Marea Britanie, Irlanda, Malta și Cipru se mai circulă pe partea stângă a drumului.

1971 – Statul Qatar din Orientul Mijlociu devine independent.

1976 – Sonda cosmică americană „Viking 2” a atins solul planetei Marte.

1979 – Inaugurarea Institutului de Biologie și Patologie Celulară, ICBP. A fost creat, la București, din dorința de a întemeia o unitate de cercetare de elită în România a profesorilor Nicolae și Maya Simionescu care, la acea dată, erau cercetători și profesori în prestigioasa universitate americană Yale și lucrau într-un colectiv condus de George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1974.

1991 – A murit Elvira Godeanu, actriță română de teatru și film. A fost o cunoscută actriță română de film, radio, teatru și voce formată la generația de aur a marilor artiști interbelici. A interpretat roluri extrem de variate, atât din literatura universală, cât și din cea română.n Elvira Godeanu rămâne una din marile interprete ale rolului Zoe Trahanache din comedia lui Ion Luca Caragiale.

1992 – Convenția privind interzicerea armelor chimice. Dezarmarea chimică este reglementată prin Convenția privind interzicerea armelor chimice (CWC), adoptată la 3 septembrie 1992 în cadrul Conferinței pentru dezarmare de la Geneva și intrată în vigoare la 29 aprilie 1997. În prezent, există 193 de state-părți la CWC. Prin Convenție, statele-părți se angajează, inter alia, să renunțe definitiv la armele chimice, un obiectiv principal reprezentând distrugerea stocurilor existente de arme chimice și a instalațiilor de producere a acestora. Până în prezent, 98% din stocurile declarate de arme chimice au fost distruse. România a semnat Convenția în prima zi de la deschiderea ei pentru semnare, 13 ianuarie 1993, a ratificat-o la 9 decembrie 1993 și a depus instrumentele de ratificare la 15 februarie 1995.

2008 – Primul planetariu digital din țară și cel de-al treilea din lume, a fost inaugurat la Pitești, de Muzeul Județean Argeș. Primul planetariu digital din ţară şi cel mai performant din Europa este într-o clădire a Muzeului Judeţean Argeş şi poate găzdui circa 40 de spectatori, inclusiv persoane cu nevoi speciale de deplasare.

2012 – Primul Congres Mondial al Eminescologilor. Între 3-5 septembrie, la Chișinău a avut loc Primul Congres Mondial al Eminescologilor, organizat de Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Filologie al Academiei de Științe, Academia Română, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Primăria municipiului Chișinău și Primăria Municipiului Iași. A fost celebrat, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 ani, academicianul Mihai Cimpoi, reputat critic, eminescolog, istoric literar, eseist și redactor literar.