Pe 5 septembrie, este ziua întârzierilor, fă ce-ți place și nu mai sta cu ochii pe ceas. Pentru toate nerespectările de termene, lipsă de punctualitate și, în general, pentru orice tip de întârziere, fie ea mică sau de durată, în Statele Unite a fost inventată ziua întârzierilor.
Sărbătoarea își propune să promoveze părțile pozitive ale întârzierii. De exemplu, cei care se concentrează mai mult pe petrecerea timpului, cu prietenii ori familia, fără a sta cu ochii pe ceas, pur și simplu, bucurându-se de moment fără constrângeri legate de timp și punctualitate, par mai puțin anxioși în general. „Majoritatea oamenilor cred că nu au timp să se oprească și să miroasă trandafirii. Această zi încearcă să atenueze acest factor”, spune Les Waas, Fondatorul Clubului Nehotărâților din America.
5 septembrie este ziua internaționala a carității desemnată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), ca recunoaștere a rolului carității în atenuarea crizelor umanitare și a suferinței umane în interiorul și între națiuni, precum și a acțiunilor caritabile desfășurate de organizații și persoane.
Aceasta zi a fost aleasă pentru comemorarea Maicii Tereza, care, potrivit ONU, a primit Premiul Nobel pentru Pace, în 1979, „pentru munca depusă în lupta pentru depășirea sărăciei și a nesiguranței, care constituie amenințări la adresa păcii”.
Timp de peste 45 de ani, ea a slujit celor săraci, bolnavi, orfani și muribunzi, îndrumând în același timp extinderea congregației Misionarelor Carității, mai întâi în India și apoi în alte țări, inclusiv în centre de îngrijire și cămine pentru cei mai săraci și fără adăpost.
Acţiunile de caritate, cum ar fi voluntariatul şi filantropia, contribuie la crearea unei societăţi incluzive şi mai rezistente. Caritatea poate atenua efectele celor mai grave crize umanitare, asigură, de asemenea, suplimentarea serviciilor publice în sănătate, educaţie, locuinţe şi protecţia copilului. Aceasta ajută la progresul culturii, ştiinţei, sportului, precum şi la protecţia patrimoniului cultural şi natural. De asemenea, promovează drepturile celor marginalizaţi şi defavorizaţi şi face cunoscut mesajul omenirii în situaţii de conflict.
Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:
1638 – S-a născut Ludovic al XIV-lea al Franţei. supranumit „Regele Soare”. A condus Franța vreme de 72 de ani – cea mai lungă domnie din istoria europeană. Era doar un copil de aproape cinci ani în momentul în care s-a suit pe tron în 1643 si a condus personal guvernul din 1661 până la moartea sa.
1666 – S-a terminat Marele incendiu din Londra (2-5 septembrie 1666) 10.000 clădiri inclusiv Catedrala Saint Paul din Londra sunt distruse, însă numai 6 oameni au murit. Marele Incendiu din Londra a distrus părțile centrale ale Londrei începând cu ziua de duminică, 2 și până în ziua de miercuri, 6 septembrie 1666. Focul a pustiit centrul medieval al Londrei, aflat în interiorul vechiului zid roman al orașului. A amenințat, dar nu a ajuns la districtul aristocratic Westminster, Palatul Whitehall al lui Carol al II-lea, și mare parte din mahalalele din suburbii. A distrus 13.200 de case, 87 de biserici de mir, Catedrala Sf. Pavel, și mare parte din clădirile autorităților orășenești.
1698 – Țarul Petru cel Mare al Rusiei a introdus un impozit pe bărbi, aplicabil doar nobilimii bărboase, nu și clerului sau „mulțimii”, care s-ar putea răzvrăti. Dar scopul țarului nu era să strângă impozite, ci să forțeze supușii din înalta clasă la renunțarea unor obiceiuri strict orientale, barba fiind pe primul loc. Iar boierimea a scrâșnit din dinți, dar s-a conformat. Țarul îi va mai obliga pe nobili să renunțe la caftane și să se îmbrace ca în Europa, adică „nemțește”.
1793 – Revoluția franceză intră într-o nouă etapă, când Convenția Națională instalează oficial domnia terorii. În această perioadă, au avut loc peste o mie execuții prin ghilotinare, în piața publică. Teroarea republicanilor nu se va potoli decât atunci când va ajunge Napoleon în fruntea statului și se va întitula „Împăratul Republicii Franceze”.
1858 – Se naște Alexandru Vlahuță, scriitor român, de origine aromână. De departe, cea mai cunoscută scriere a sa este România Pitorească, despre care s-a spus că reprezintă un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.
1908 – S-a născut Josué de Castro, medic, sociolog şi economist brazilian, autorul celebrei lucrări „Geografia foamei” (1946), una dintr-o lungă serie de lucrări abordând probleme grave atât pentru ţara sa, cât şi pentru alte zone ale globului – sărăcia şi malnutriţia; preşedinte al FAO (1952-1956).
1914 – Cu taxiul pe front. Franța a mutat o armată întreagă cu taxiurile din Paris, ca să oprească invazia germană. Mii de soldați au fost duși din Paris până pe răul Marna, la 100 km depărtare. Prima bătălie de pe Marna, începută pe 5 septembrie și terminată cu victoria Franței, a oprit ofensiva germană. A urmat războiul de tranșee de pe Frontul de Vest. Un taxi de Marna, cu numărul 2862-G7, este expus la Domul Invalizilor din Paris, muzeul armatei franceze. Mașina a transportat soldați pe 5 septembrie 1914.
1919 – Moare Pierre-Auguste Renoir, pictor francez, unul din cei mai cunoscuți artiști plastici ai Franței. Împreună cu Claude Monet, Alfred Sisley, Paul Cézanne și alții a creat curentul impresionist. Dar dragostea lui pentru desen, artă figurativă și portrete l-a îndepărtat mai târziu de impresionism, la a cărui creație a colaborat cu atâta dăruire. El este cel care a format o personalitate de prin rang în pictura franceză, pictorița Susanne Valadon, pe care și-a luat-o ucenică la vârsta de 14 ani, când ea desena, dar încă nu știa să scrie, și a călăuzit-o până a ajuns o notorietate care a știut să se impună ca mare artistă în saloanele franceze. Renoir a pictat cu pasiune până în ultima clipă a existenței sale.
1920 – Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă. Primul act normativ modern, care reglementa conflictele colective de muncă, cunoscută ca Legea Trancu-Iași (după numele inițiatorului), a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 122/5 septembrie 1920, dată la care intrat în vigoare. Legea reglementa: libertatea muncii, încetarea colectivă a lucrului, procedura împăciuirii, arbitrajul, dispoziții de procedură. Limita dreptul la grevă, adoptarea legii provocând manifestații și întruniri de protest în București și în multe alte orașe din țară.
1934 – S-a născut Sofia Corradi (Mama Erasmus). Sofia Corradi, cunoscută sub numele de „Mamma Erasmus”, a creat cel mai important program internațional pentru studenți. În timpul studiilor de drept la Sapienza Università di Roma în 1957, ea a primit o bursă în străinătate în cadrul unui masterat în drept comparat. Când s-a întors în Italia, universitatea ei nu a recunoscut aceste studii și nu a lăsat-o să absolve în acel an. Cu o minte deschisă după experiența ei în afară, Sofia Corradi a transformat un obstacol într-un proiect de viață: de atunci a lucrat pentru ca tinerii să poată studia într-o altă universitate și trăi într-o altă cultură, fără impedimente.
1940 – Regele Carol al II-lea suspenda Constituția din februarie 1938 și cedează generalului Ion Antonescu principalele prerogative regale.
1944 – Belgia, Țările de Jos și Luxemburg constituie Benelux. A fost o uniune modestă a trei mici state europene, care însă urma să constituie mai târziu nucleul viitoarei Uniunii Europene, cea de astăzi.
1946 – Voce legendară. Pe insula Zanzibar din Africa, pe atunci un sultanat aflat sub protectorat britanic, se naște Farrokh Bulsara, fiul unor imigranți indieni zoroastrieni. Farrokh s-a născut cu patru incisivi în plus. Mai târziu, a zis că acest defect i-a îmbunătățit vocea. Când avea 24 de ani, a înființat trupa „Queen”, alături de doi amici. În acel moment, Farrokh Bulsara și-a luat numele prin și-a câștigat faima în toată lumea – Freddie Mercury. Este unul dintre cei mai influenți muzicieni din istorie.
1980 – A fost inaugurat tunelul St. Gotthard din Elveția; cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,22 km) și se întinde de la Goschenen la Airolo.
1995 – A încetat din viaţă academician prof. Eduard Pamfil, întemeietorul şcolii româneşti de psihiatrie antropologică.
1997 – Sfânta din Calcutta. Maica Tereza, unde dintre cele mai importante figuri religioase din epoca modernă, se stinge din viață în orașul indian Calcutta. Avea 87 de ani. Calcutta era locul unde era sediul ordinului religios pe care l-a creat, Misionarele Carității, recunoscut imediat prin hainele călugărițelor: un sari alb cu dungi albastre. Maica Tereza era albaneză, dar și-a petrecut mare parte a vieții în India, unde s-a îngrijit de săraci și muribunzi. În 2016, a fost canonizată ca Sfânta Tereza din Calcutta.
2005 – S-a redeschis Ateneul Român, după lucrări de restaurare și modernizare a clădirii Ateneului în perioada 1994-2004, cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional „George Enescu” (4-20 septembrie 2005).
2009 – România a primit trei premii Pomme d’or, pentru excelență în industria turismului. România este prima țară în istorie care a câștigat trei premii Pomme d’Or pentru turism în același an. Premiul a fost conferit reprezentanților din Mărginimea Sibiului, regiune de ecoturism, Rezervației Biosfera Deltei Dunării și Companiei aeriene Blue Air. Ceremonia s-a ținut în Mărginimea Sibiului, numită „cea mai romantică regiune din lume pentru ecoturism” de Magazinele Forbes.
2021 – A încetat din viață Ion Caramitru, actor de teatru și film, regizor, om politic; director al Teatrului Național din București; membru fondator și președinte UNITER.
2021 – Moare Ivan Patzaichin, român lipovean, multiplu campion olimpic și mondial la caiac-canoe, cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 și 1984 și triplu laureat cu argint.
