În cea de-a doua zi după praznicul Nașterii Maicii Domnului, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții și Drepții Ioachim și Ana, părinții Fecioarei Maria și bunicii lui Hristos.

9 septembrie este ziua Sfintei Ana, ocrotitoarea copiilor și a maternității.

Cultul Sfintei Ana există în Răsărit în secolul VI şi s-a răspândit în Occident în secolul X. Cel al Sf. Ioachim este de dată mai recentă, darează din secolul XVI.

În fiecare an, la 9 septembrie este celebrată Ziua mondială a frumuseţii, la iniţiativa Comitetului Internaţional de Estetică şi Cosmetologie (CIDESCO), cu scopul de a stabili şi menţine cele mai înalte standarde de terapie pentru frumuseţe şi spa din întreaga lume.

Ziua internaţională a frumuseţii este marcată de CIDESCO începând cu anul 1995. „Frumosul se simte, nu încape într-o definiţie” spunea Honoré de Balzac, „Aprecierea frumuseţii este determinată de gust” explica Immanuel Kant, „Frumuseţea va salva lumea” scria genialul Fiodor Dostoievski.

Abilitatea unei persoane de a percepe frumuseţea este condiţionată de mediul în care a crescut sau de educaţia primită, dar dintotdeauna şi oriunde în lume, frumuseţea a ocupat un loc de preţ în viaţa tuturor.

Fumuseţea medievală era tânără, zveltă, blondă, cu tenul alb şi buze roşii. Evul Mediu a ignorat însă înfrumuseţarea, fardul fiind asociat cu păcatele desfrâului şi orgoliului. Renaşterea a apreciat frumuseţea stabilind noi standarde. Femeia frumoasă trebuia să fie împlinită şi să posede trei lucruri albe – pielea, dinţii şi mâinile, trei lucruri roşii – buzele, obrajii şi unghiile, şi trei lucruri negre – ochii, sprâncenele şi genele. Secolul XX a fost revoluţionar şi domeniul înfrumuseţării, iar marile concerne din industria frumuseţii au schimbat complet ideile despre modă, îngrijirea corpului, fitness, cosmetice şi make-up, utilizate de la vârste tot mai mici.

Astăzi, frumuseţea este percepută ca rezultatul unei griji atente pentru curăţenie, îngrijire, un mod sănătos de viaţă şi atitudine.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1737 – S-a născut medicul, fizicianul și filosoful italian Luigi Galvani. Succesul operei sale „De renibus atque urethris volatilium” l-a determinat să se ocupe cu studiul fiziologiei păsărilor și a instrumentelor pentru auz. Galvani a observat fenomenul de contracție a mușchilor scheletici de la piciorul de broască la o excitare cu curent electric. Prin această descoperire, el a pus bazele pentru cercetările ulterioare ale electrochimismului celular. Printr-o întâmplare a descoperit la 6 noiembrie 1780 procedeul de galvanizare, procedeu care îi va purta mai târziu numele.

1743 – Rescriptul împărătesei Maria Terezia prin care s-a dat dreptul copiilor de iobagi români din Transilvania de a frecventa școala.

1791 – Capitala Statelor Unite, este numită Washington D.C, după președintele american George Washington.

1828 – S-a născut genialul scriitor rus Lev Nicolaevici Tolstoi, unul dintre marii romancieri ai literaturii universale („Anna Karenina”, „Război şi pace”).

1850 – Ca parte a compromisului din 1850, California a devenit cel de-al 31-lea stat american. În urma Compromisul din 1850, SUA si Mexicul pun capat controverselor teritoriale ivite în urma războiului mexicano-american (1846-1848) declanșat în urma anexării în 1845 de către Statele Unite a Texasului.

1857 – S-a născut Agatha Bârsescu, Actriță, cea mai mare tragediană din istoria teatrului românesc, prima româncă prezentă pe scenele teatrelor din străinătate.

1861 – S-a născut actriţa Agatha Bârsescu, prima actriţă româncă prezentă pe scenele teatrelor din Viena, apoi şi din America (roluri în piesele: „Medeea”, „Antigona” de Sofocle, „Maria Stuart” de Schiller).

1865 – S-a înființat Societatea Română de arme și dare la semn. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat și a recunoscut oficial statutele societății și a donat societății, din terenul Mânăstirii Radu-Vodă, o suprafață de 47.514 mp, pentru a-l folosi drept poligon de tir, cu condiția ca acest teren să nu fie înstrăinat. Prima societate de tir la nivel național, denumită Societatea Română de arme și dare la semn, înființată la 5 mai 1862, și-a stabilit culorile, semnele, marca, cocarda și steagul.

1878 – Domnitorul Carol I a adoptat titlul de Alteță regală. Prin aceasta se urmărea afirmarea României pe scena internațională ca stat suveran și independent, care a rupt definitiv cu trecutul de vasalitate față de Poartă, și consolidarea poziției lui Carol, concomitent cu ridicarea prestigiului dinastiei de Hohenzollern în fața celorlalte monarhii europene. Titulatura a fost recunoscută ulterior pe plan internațional.

1886 – Convenția pentru protecția operelor literare și artistice. S-a adoptat textul inițial al Convenției de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice din 9 septembrie 1886. În România a intrat în vigoare la 5/17 decembrie 1887.

1911 – A fost efectuată prima cursă poștală cu avionul în Europa.

1912 – A fost dezvelit bustul generalului dr. Carol Davila, lucrare a lui Constantin Brâncuși, și primul monument al lui Brâncuși din București.

1918 – Societatea de psihiatrie, neurologie și psihologie din Iași s-a constituit la Spitalul Socola, din inițiativa și sub președinția lui C.I. Parhon.

1940 – Masacrul de la Treznea. 93 de români și evrei din Treznea, județul Sălaj, au fost uciși cu sânge rece de soldați ungari care ocupaseră Ardealul de Nord ca urmare a dictatului de la Viena. Presa ungară de la acea vreme a dat vina de români, care ar fi atacat soldații. Ulterior s-a aflat că etnici maghiari din zonă au pus militarii să atace românii. Supraviețuitorii au dat mărturie, în scris, despre brutalitatea forțelor ungare de ocupație. Un monumet dedicat victimelor a fost ridicat ulterior la Treznea.

1947 – Primul „BUG” de calculator. Un calculator de la Harvard dădea erori în mod repetat, din cauze misterioase. Grace Hopper, unul dintre programatori, a descoperit unde era problema. O molie intrase în calculator, își făcuse cuib într-un releu și provocase un scurt-circuit. Așa a apărut termenul de „bug” de calculator, care descrie cauza unor erori. Momentul a devenit celebru după ce molia buclucașă a fost ataşată în raportul final, cu bandă adezivă. Documentul a fost vândut ulterior cu 12.500 dolari.

1966 – A încetat din viaţă Octav Mayer, matematician, membru al Academiei Române, primul doctor în matematică pură din ţara noastră; este considerat unul dintre principalii realizatori ai teoriei reţelelor unei suprafeţe.

1969 – În Canada este votată legea (La Loi sur les langues officielles), prin care limba franceză devine limba oficială, egală cu limba engleză pe întreg teritoriul țării.

1973 – Peștera Eberstadt, descoperită în 1971 cu ocazia unor lucrări cu exploziv la cariera de calcar, și apreciată că ar avea o vârstă de circa 2 milioane de ani, este deschisă pentru public. Peștera Eberstadt se află în apropiere de Buchen care aparține de Eberstadt Baden-Württemberg, Germania.

1977 – S-a născut Gina Gogean. Gimnastă de talie mondială, retrasă actualmente din activitatea competițională, multiplă campioană europeană și mondială, antrenoare și profesoară. La vârsta de 9 ani, a intrat în circuitul competițional, la lotul național având antrenori pe Octavian Bellu și Maria Bitang. În 1999, a debutat internațional, la Campionatele Internaționale ale Japoniei, de la Yokohama, unde a obținut medalia de aur la sol. A fost declarată cea mai valoroasă sportivă a României (1994), iar în 1995 Asociația Presei Sportive a desemnat-o Sportiva Anului.

1991 – Tadjikistanul și-a declarat independența față de URSS.

1992 – Curtea de Conturi. După 45 de ani de la întreruperea activității, Curtea de Conturi a fost repusă în activitate. Legea preciza în art.1: „Curtea de Conturi este organul suprem de control financiar și de jurisdicție în domeniul financiar și funcționează pe lângă Parlamentul României. Ea își exercită funcțiile în mod independent și în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în celelalte legi ale țării”.

2004 – A fost lansată prima rachetă ecologică, un vehicul construit de 12 specialişti români, pentru competiţia internaţională lansată de Fundaţia Americană „X-Prize” din St. Louis. Denumită „Demonstrator 2B”, racheta foloseşte drept combustibil apă şi oxigen, fiind considerată ecologică în proporţie de 100%. Acest prim zbor a durat 42 de secunde.

2015 – Recordul reginei. Regina Elisabeta a II-a devenea monarhul britanic cu cea mai lungă domnie. A depășit-o pe regina Victoria, care a stat pe tron 63 de ani și 216 zile. În total, Elisabeta a II-a a fost regină pentru 70 de ani și 214 zile. În această perioadă, a fost monarh pentru 32 de țări suverane diferite, de pe șase continente. În timpul vieții sale a văzut primii oameni pe Lună, trecerea de la epoca aburului la epoca Internetului, dar și intrarea și ieșirea Marii Britanii din UE.