O nouă săptămână, noi știri și o sărbătoare pe care creștinii ortodocși și catolici o prăznuiesc, Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai vechi sărbători ale creștinismului.

14 septembrie este singura zi din calendarul bisericesc marcată cu post aspru și rugăciune profundă, amintind de patimile și moartea Mântuitorului pe Golgota.

Sărbătoarea din 14 septembrie amintește de două evenimente solemne din istoria creștinismului timpuriu. Primul este aflarea Sfintei Cruci, lemnul pe care a fost răstignit Iisus Hristos, de către Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, și înălțarea acesteia în fața poporului, de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335.

În calendarul popular, 14 septembrie mai poartă și numele de Cârstovul Viilor sau Ziua Șarpelui. Tot de Ziua Crucii începe, tradițional, și bătutul nucilor, deși consumul lor este evitat chiar în această zi, miezul de nucă are, potrivit credinței populare, forma unei cruci.

Denumirea populară de ziua Șarpelui vine dintr-o credință veche, legată de sfârșitul sezonului cald: se spune că, începând cu 14 septembrie, pământul „se închide”, luând cu sine insectele, reptilele și toate viețuitoarele care au fost „lăsate la lumină” odată cu primăvara.

14 septembrie – ziua Inginerului Român, o profesie cu tradiție veche în România. Primul Corp Tehnic din România a fost Corpul Tehnic Român, înființat la 15 iunie 1894. Primele încercări de organizare a asociațiilor inginerești sunt, însă, consemnate în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când se înființează „Societatea de Ingineri și Arhitecți” (1876) și apar publicațiile „Inginerul” (1873) și apoi „Jurnalul Politehnic”.

Cea dintâi societate durabilă a inginerilor, Societatea Politehnică, a fost constituită în anul 1881, la 6 decembrie, în prezența regelui Carol I, cu ocazia inaugurării primei căi ferate Buzău-Mărășești, proiectată și realizată în întregime de ingineri români. La 27 mai 1918, în anul Marii Uniri, a fost înființată, la Iași, Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR). După decembrie 1989, AGIR a fost reînființată, fiind legal recunoscută pe 13 ianuarie 1990. (Z.U.)

În anul 2002 a fost stabilit prin lege ca data de 14 septembrie, când în mod tradițional se încheie pășunatul anual, să fie desemnată Ziua Muntelui în România. Zonele montane dețin un imens potențial turistic, dar se confruntă cu multiple probleme de genul izolării sau sărăciei. Desemnarea unei zile dedicate muntelui a avut ca scop principal atragerea atenției publicului asupra acestor aspecte.

Aproximativ o treime din suprafața țării noastre este ocupată de munți cu altitudini de peste 800 de metri. Cel mai lung lanț de munți vulcanici din Europa se află la noi în țară și cuprinde masivele Oaș, Gutâi, Țibleș, Călimani, Gurghiu și Harghita. Cea mai mare populație de carnivore mari din Europa este întâlnită tot în munții noștri, la fel ca și cea mai mare suprafață de păduri virgine din Uniunea Europeană, sau cel mai înalt brad al continentului, aflat în codrii seculari de la Șinca. Tot în Carpații românești se găsește și cel mai mare ghețar subteran din lume, ce se află în Peștera Scărișoara din Munții Apuseni. Mai putem aminti că 12 dintre parcurile naționale din România și 7 dintre cele naturale, se află în Carpați.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1387 – Petru Mușat, domnul Moldovei a recunoscut suzeranitatea poloneză. În ziua de Înălțarea Sfintei Cruci printr-un act omagial făcut la Liov, Petru Mușat a recunoscut suzeranitatea lui Wladyslaw al II-lea Jagello, mare cneaz al Lituaniei și rege al Poloniei. A început astfel rivalitatea ungaro-polonă pentru dominația asupra Moldovei.

1488 – S-a terminat construirea bisericii Sfântul Gheorghe de la Voroneț Ctitoria voievodului Moldovei, Ștefan cel Mare, Biserica Sfântul Gheorghe de la Mănăstirea Voroneț este un omagiu adus victoriei domnitorului împotriva turcilor, în campania din 1476.

1607 – A încetat din viață Simion Movilă, Domn al Țării Românești (octombrie 1600-3 iulie 1601; august 1601-august 1602), și al Moldovei (10 iulie 1606-14 septembrie 1607), frate cu Ieremia Movilă. În prima domnie, a fost pus pe tronul Țării Românești de generalul polonez Zamoiski, după ce l-a învins pe Mihai Viteazul la Teleajen în octombrie 1600. În această scurtă domnie, a stricat toate actele făcute de Mihai Viteazul, din dorință de răzbunare și sete de bani. A luat locul fratelui său pe tronul Moldovei, la moartea acestuia. Cât timp a fost domnitor în Moldova, a avut relații de dușmănie cu polonezii, care, încercând zadarnic să-l detroneze prin intermediul turcilor, reușesc să-l otrăvească în 1607. A fost înmormântat la Mănăstirea Sucevița. După moartea sa, au început luptele dintre fiii lui Ieremia și Simion Movilă pentru tronul Moldovei.

1752 – Imperiul britanic a înlocuit calendarul iulian cu cel gregorain, care era deja folosit în mare parte a Europei, sărind în timp 11 zile, de la data de 2 septembrie direct la ziua de 14 septembrie.

1819 – S-a născut Maria Rosetti, Jurnalistă, publicistă, eseistă, activistă politică și filantroapă, română de origine scoțiană, prima ziaristă din România. În timpul războiului din Balcani (1877-1878), a condus un spital de campanie la sud de Dunăre și a înființat Comitetul Femeilor, cu ajutorul căruia a reușit să strângă fonduri substanțiale pentru armată și spitale.

1822 – Jean-Francois Champollion, orientalist, a descifrat o inscripție egipteană din epoca lui Ramses al II-lea, rămânând în istorie ca cel care a reușit să descifreze scrierea hieroglifică. Această realizare se datorează cunoștințelor sale deosebite în ceea ce privește limbile orientale, în special copta.

1848 – A început a treia Adunare națională de la Blaj. Situația deosebit de tensionată din Transilvania din vara anului 1848 a determinat ca fruntașii români Simion Bărnuțiu, August Treboniu Laurian și Alexandru Papiu Ilarian să convoace a treia Adunare la Blaj, între 2/14-16/28 septembrie 1848, la care au participat 60.000 de oameni înarmați, inclusiv detașamentele de moți, conduse de Avram Iancu, Axente Sever și Iovin Bran.

1849 – S-a născut Ivan Pavlov (Petrovich), fiziolog rus, laureat cu premiul Nobel pentru medicină în 1904. El este cel care a descoperit reflexul condiționat. Pavlov este renumit pentru un faimos experiment, început în 1889, prin care a demonstrat existența reflexului condiționat la câini. Prin activitatea sa de pionierat, cercetatorul rus a influențat în mod decisiv dezvoltarea domeniului medical.

1895 – Inaugurarea podului Regele Carol I de la Cernavodă. Începerea lucrărilor de execuție a avut loc la 26 noiembrie 1890 în prezența Regelui Carol I. Colectivul de proiectare și de execuție a fost condus de ing, Anghel Saligny. Întreaga linie ferată, inclusiv podurile, au fost executate cu cale simplă. Podul de peste Dunăre are o deschidere centrală de 190 metri și alte 4 deschideri de 140 metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri. Podul se află la 30 m peste nivelul apelor mari ale Dunării pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge.

1908 – A fost înființată compania General Motors, în Detroit, Michigan. General Motors este al doilea producător mondial de autovehicule în anul 2007, după Toyota, deși fusese cel mai mare constructor de mașini pentru mai mult de jumătate de secol. La 1 iunie 2009, după multe încercări de recuperare economică și financiară, compania și-a declarat falimentul conform procedurilor legale din S.U.A. În anul 2010, compania era tot pe locul doi mondial, cu 8,39 milioane de vehicule vândute, după Toyota (cu 8,41 milioane) și înaintea Volkswagen (cu 7,14 milioane).

1920 – România a ratificat Tratatul de la Versailles. Tratatul de la Versailles, încheiat între Puterile Aliate (Franța, Anglia, SUA, Italia, Japonia, Polonia, România, Serbia, Cehoslovacia) și Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, Bulgaria), care punea capăt, din punct de vedere diplomatic, primului război mondial, a fost semnat la 28 iunie 1919. Tratatul a fost ratificat de către Liga Națiunilor la 10 ianuarie 1920, iar de România la 14 septembrie 1920.

1923 – Semnarea Convenției Militare Tripărtite a Micii Înțelegeri. Mica Înțelegere, numită și Mica Antantă, a fost o alianță formată între 1920-1921 de Cehoslovacia, România și Regatul Sârbo-Croato-Sloven (Iugoslavia, din 1929) pentru a se apăra de revizionismul maghiar și de tendințele restauratoare ale Habsburgilor.

1924 – A apărut primul număr al ziarului Gazeta Sporturilor. Este prima publicație de sport care a circulat în spațiul românesc și a treia din Europa, după La Gazzetta dello Sport (Italia) și Nemzeti Sport (Ungaria).

1926 – Prima locomotivă cu abur din România. Pe 14 septembrie 1926 ieșea pe porțile uzinei din Reșița prima locomotivă cu abur, pe ecartament normal, construită în România în perioada interbelică, locomotiva cu nr. 50.243, denumită Regele Ferdinand. A fost pusă în mișcare la 10 iunie 1926, în prezența Majestății Sale Regele Ferdinand și a familiei regale. Locomotivele cu abur au funcţionat în exploatarea CFR până în anul 1980, fiind casate în proporţie de 98% până în 1998.

1928 – A fost inaugurată „Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman (Munții Bucegi), monument închinat eroilor ceferiști căzuți în timpul primului război mondial, construit între anii 1926-28, din inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I. Acest monument a fost desemnat de către Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.

1928 – A fost inaugurată „Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman (Muntii Bucegi), monument închinat eroilor ceferiști căzuți în timpul Primului Război Mondial, construit între anii 1926-1928, din initiațiva Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I.

1929 – S-a inaugurat Teatrul Maria Ventura. În 1929, Maria Ventura a înființat la București, la solicitarea autorităților române, teatrul care îi poartă numele. Teatrul a fost desființat în anul 1934, astăzi, în edificiul Sălii Comedia își are sediul Teatrul Odeon.

1930 – S-a născut Mihai Fotino, Actor cu bogată experiență în teatru și cinematografie, desfășurându-și activitatea pe scenă timp de 60 de ani. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural cl.IV (1967) pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice.

1931 – S-a născut Tudor Caranfil, Critic de film, realizator de emisiuni TV cu subiecte cinefile și istoric de film. Începând cu 1962 a inițiat Seara prietenilor filmului, prima formă a Cinematecii Române. A obținut Premiul pentru critică cinematografică al Asociației Cineaștilor din România (ACIN), 1988 pentru volumul În căutarea filmului pierdut.

1936 – S-a născut Ileana Stana-Ionescu, Actriță de teatru, film și televiziune, politiciană. A avut sute de roluri în teatru, zeci de roluri în filme remarcabile: „Drum în penumbră”, „Păcală”, „Tufă de Veneția”, „Alo, aterizează străbunica!…”, „Secretul lui Bachus”, „Milionari de weekend”, Păcală se întoarce dar și filme și seriale TV, nenumărate personaje interpretate magistral pentru Teatrul Naţional Radiofonic. Ileana Stana Ionescu va rămâne în istoria teatrului românesc, ca una dintre cele mai dăruite actrițe ale generației sale.

1940 – S-a instalat Guvernul Ion Antonescu (2). România a fost proclamată stat național-legionar.

1947 – S-a născut Dida Drăgan, Interpretă de muzică ușoară și autoare de versuri. Stilurile muzicale abordate de către Dida Drăgan sunt rock, pop, folk și jazz. A câștigat, de-a lugul timpului, 22 de medalii de aur la concursurile europene și mondiale de compoziție și interpretare.

1949 – Înființarea a patru academii militare. Prin Decretul Prezidiului MAN nr. 371/14 septembrie 1949 s-au înființat, după modelul academiilor militare sovietice, Academia Militară (de comandă și stat major), Academia Militară Politică, Academia Tehnică Militară și Academia Spatelui Armatei, ca instituții de învățământ superior distincte, cu structuri organizatorice separate.

1959 – Sonda sovietică Luna 2 , devine primul obiect făcut de om care ajunge pe Luna.

1960 – Din iniţiativa Venezuelei, la Conferinţa de la Bagdad Iranul, Irakul, Kuwaitul, Arabia Saudită şi Venezuela au creat „Organizația Statelor Exportatoare de Petrol” (OPEC). Celor cinci membri fondatori li s-au alăturat, pe rând, Qatar (1961), Indonezia şi Libia (1962), Emiratele Arabe Unite (1967), Algeria (1969), Nigeria (1971), Ecuador (1973) şi Gabon (1975). Ultimele două s-au retras la cerere din organizaţie în anii 1992, respectiv 1995. Obiectivul principal al OPEC îl constituie coordonarea strategiilor de exploatare a petrolului în ţările membre.

1975 – Pictura lui Rembrandt van Rijn „Rondul de noapte”, este atacată cu un cuțit de pâine de către un profesor șomer, Wilhelmus de Rijk, rezultând mai multe tăieturi mari în zigzag, de până la 30 cm lungime. Pictura a fost restaurată cu succes după patru ani, dar unele dovezi ale daunelor sunt încă vizibile de aproape.

1998 – Începutul de an școlar în România vine cu anumite schimbări ale ministrului Andrei Marga: programe școlare noi, introducerea calificativelor în locul notelor la clasele I-IV, introducerea examenului de capacitate pentru absolvenții clasei a VIII-a, manuale noi, alternative, pentru clasele I-IV, studiul obligatoriu al religiei.

2000 – Microsoft lansează Windows Me. Windows Millennium Edition sau Windows Me este un sistem de operare hibrid 16-bit/32-bit cu interfață grafică lansat de Microsoft pe 14 septembrie 2000. Windows Me s-a adresat în mod special utilizatorilor de PC-uri de acasă și a inclus Internet Explorer 5.5 (mai târziu implicit a fost Internet Explorer 6), Windows Media Player 7 (mai târziu implicit a fost Windows Media Player Seria 9) și noul software Windows Movie Maker, care a furnizat editare video de bază și a fost proiectat pentru a fi ușor de utilizat pentru consumatori.

2001 – Prima ediție a Târgului lemnului, a avut loc, la Muzeul Țăranului Român din București, fiind organizat cu prilejul zilei Sfântului Lemn pe care a fost răstignit Iisus Hristos dar și în amintirea pictorului Horia Bernea, director al muzeului în perioada 1990-2000.

2015 – Se realizează prima observare a undelor gravitaționale, anunțată de colaborările LIGO și Virgo la 11 februarie 2016.