Suntem deja la mijlocul lunii septembrie, toamna își intră în drepturi, diminețile sunt reci, iar după-amiezile sunt doar călduțe.

Pe 15 septembrie, statele din sistemul Oganizației Națiunilor Unite sărbătoresc ziua internațională a democrației. Valorile și principiile care sprijină instituția democrației: pacea, libertatea, transparența, toleranța, egalitatea de șanse, respectul pentru demnitatea umană sunt în egală masură valori și principii fundamentale înscrise în Constituția UNESCO, care, în calitate de agenție specializată a ONU pentru educație știință și cultură, a preluat această sărbătoare și a integrat-o în calendarul propriu.

Marcată pentru prima dată în 2008, decizia privind sărbătorirea acestei zile a fost luată de Adunarea Generală a ONU, la 8 noiembrie 2007, ca rezultat al unei propuneri avansate inițial de Qatar și un grup de 8 state, printre care și România.

Ziua internațională a Democrației reprezintă o reafirmare a angajamentului comunității internaționale de a construi societăți participative și deschise, bazate pe statul de drept și pe drepturile fundamentale ale omului.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1521 – A murit Neagoe Basarab, domn al Țării Românești şi cărturar de marcă. Neagoe Basarab este considerat unul dintre cei mai înțelepți și mai gospodari voievozi ai Valahiei. Diplomat iscusit și om al cărților, Neagoe Basarab a încercat să apropie Țara Românească de marile puteri europene, menținând echilibrul între influențele externe. A sprijinit apariția tiparului la Târgoviște, prin ieromonahul Macarie, care a realizat „Tetraevanghelul”, prima carte tipărită pe teritoriul românesc. Moștenirea sa culturală este legată și de lucrarea „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, redactată între 1519 și 1521.

1774 – Începe prima domnie a lui Alexandru Ipsilanti în Țara Românească (1774-1782); a reaorganizat fiscalitatea și administrația, iar în domeniul justiției, a promulgat un nou cod de legi: „Pravilniceasca condica”.

1830 – A fost inaugurată prima cale ferată din lume. Progresul tehnologic al Revoluției Industriale și-a pus amprenta asupra transporturilor odată cu deschiderea, la 15 septembrie 1830, a liniei de cale ferată Liverpool – Manchester, aceasta fiind prima cale ferată din lume destinată transportului de călători și de marfă.

1831 – În Statele Unite (New Jersey), a circulat pentru prima oară locomotiva John Bull, cea mai veche locomotivă cu abur din lume încă în funcțiune.

1860 – A apărut organul de presă al Societății Culturale, Ateneul Român din Iași, la inițiativa lui V.A. Urechia, o revistă care purta numele de Ateneul român. Primele 7 numere au fost consacrate problemelor școlare. O etapă firească a urmat începând cu data de 12 noiembrie 1860, când cititorii sunt anunțați că „de astăzi înainte Ateneul Român a intrat pe o nouă cale. Foaia aceasta nu mai este organul redactorului și a câtorva profesori, ci a unei societăți literar-științifică cu același nume” (Ateneul Român, Monografie de Virgil Cândea, Ion Zamfirescu și Vasile Moga).

1864 – Legea pentru Adoptarea Sistemului Metric de măsuri și greutăți în România. Majoritatea denumirilor utilizate de-a lungul timpului sunt de origine greco-latină: deget, palmă, cot, pas, funie, falce, câblă, ori cântar. După Unirea Principatelor, s-a simțit nevoia introducerii Sistemului Metric ca unic sistem de măsură. Reglementarea a fost prezentată și susținută în Parlament de Mihail Kogălniceanu și promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 15 septembrie 1864. Pentru punerea în aplicare a Legii lui Cuza, a fost adoptat un Regulament a cărui generalizare s-a realizat, însă, 20 de ani mai târziu.

1864 – Ion Creangă a devenit institutor. La catedră, Ion Creangă a dovedit calități remarcabile: s-a preocupat să dezvolte spiritul de observație al copiilor și să lege conținutul lecțiilor de viață, de preocupările școlarilor, alcătuind primul abecedar și alte manuale școlare.

1874 – Primul Congres Poștal a avut loc la Berna. S-a decis crearea Uniunii Poștale Universale, România fiind unul dintre cei 22 de membri fondatori ai organizației. Reprezentatul României la congres a fost George Lahovari, director general al poștelor și telegrafului.

1890 – S-a născut scriitoarea de romane poliţiste Agatha Christie, una dintre cele mai influente scriitoare ale secolului XX. Cu peste două miliarde de exemplare vândute și opere traduse în peste 100 de limbi, este considerată cea mai bine vândută autoare de romane din toate timpurile.

1891 – Primul Cabinet de logopedie. Numit atunci „Institut Ortofonic”, a fost înființat la Arad, la inițiativa lui Roboz József, psihopedagog, la acea dată directorul Școlii de Surdomuți din Arad. În 1890, înainte de a înființa Institutul Ortofonic, Roboz a făcut o cercetare, din punct, de vedere al defectelor de vorbire, asupra elevilor din școlile arădene, cel mai vechi recensământ al acestor defecte. A cercetat 3.153 de elevi și a descoperit 247 de copii cu defecte de vorbire (7,84%).

1895 – A apărut, la București, revista lunară Gazeta matematică, prima revistă specială de matematică în limba română. A fost fondată de zece ingineri români: Ion Ionescu-Bizeț, Vasile Cristescu, Victor Balaban, Mihail Roco și Ion Zottu, cărora li s-au alăturat Emanoil Davidescu, Mauriciu Kinbaum, Nicolae Niculescu, Tancred Constantinescu și Andrei Ioachimescu. În același an, s-a alăturat Redacției matematicianul Gheorghe Țițeica (până la sfârșitul vieții), absolvent din acel an al Facultății de Științe din București. Au urmat A. Davidoglu, C. Popovici, Traian Lalescu, N. Abramescu.

1901 – S-a născut inginerul Elie Carafoli, creatorul şcolii româneşti de aerodinamică, membru al Academiei Române.

1905 – 100.000 de oameni au demonstrat la Budapesta pentru introducerea votului universal. În Ungaria, doar un milion de cetățeni aveau drept de vot, la o populație de 20 de milioane de locuitori.

1916 – Tancul apare pe câmpul de luptă. În timpul Bătăliei de pe Somme, Marea Britanie a aruncat în luptă arma sa secretă: tancul. Erau vehicule uriașe, blindate, cu șenile, dar care nu fuseseră încercate în luptă. 32 de tancuri au atacat, dar doar 9 au ajuns la inamic. Chiar și așa, germanii s-au speriat de giganții blindați. Tancul și-a îndeplinit scopul inițial: sprijinirea infanteriei. 107 ani mai târziu, tancul rămâne o armă-cheie pe câmpul de luptă modern. Tancuri de acum nu mai seamănă cu strămoșii lor din Primul Război Mondial.

1922 – A decedat Ştefan Hepites, fizician și meteorolog, membru al Academiei Române; a înființat, în 1878, prima stație meteorologică românească, iar în 1884 a creat prima stațiune meteorologică la București, la Școala de Agricultură de la Herastrău, mutată în 1888 la Filaret; a realizat, împreuna cu I.St.Mutar, prima hartă magnetică a României, de numele lui legându-se și înființarea primelor stațiuni seismologice din țară.

1927 – S-a născut Fărâmiță Lambru, celebrul lăutar român. Talentul său extraordinar la acordeon a fost remarcat de Maria Tănase, care l-a sprijinit și alături de care a cucerit publicul internațional, timp de peste un deceniu, cei doi ducând cântecul tradiţional românesc pe marile scene ale lumii.

1928 – Alexander Flemming descoperă o substanță antibacteriană, pe care o denumește penicilina, produsă de mucegaiul Penicillium notatum. Cercetările au fost reluate în 1939 de un colectiv de la Oxford. În 1940, Fleming, doi biochimiști englezi – Ernest Boris Chain și Norman George Heatley – și un medic australian – Howard Walter Florey – au izolat și preparat în stare purificată și concentrată penicilina, una din marile realizări ale omenirii. A avut lucrări privind lizozimul ca element bacteriolitic prezent în țesuturi și secreții.

1937 – Pentru prima dată în România se începe o acțiune de recuperare în scopul refolosirii a unor materiale. Din inițiativa conducătorului Mișcării Legionare începe „Bătălia fierului vechi”.

1939 – Prima emisiune în limba română la Radio Londra, la două săptămâni după izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Tot atunci a fost creată Redacția română. În 1989, BBC World Service a deschidă birouri ale redacției la București și Chișinău. Ultima emisiune în limba româna a fost difuzată la data de 1 august 2008.

1940 – Comisia internațională a Dunării a fost înlocuită cu Consiliul Dunării Fluviale. La mijlocul lunii septembrie 1940, o conferință a riveranilor, convocată de Germania la Viena, a dizolvat Comisia Internațională a Dunării. Noul organism, Consiliul Dunării Fluviale – din care făceau parte reprezentanții Germaniei, Slovaciei, Ungariei, Iugoslaviei, Bulgariei, României și Italiei a fost pus sub președinția permanentă a delegatului Reichului; de asemenea, sectorul Porțile de Fier, administrat până atunci în comun de România și Iugoslavia a trecut sub control german.

1959 – Țarul Roșu vizitează Casa Albă. Nikita Hrușciov a fost primul lider al URSS care a mers în vizită în Statele Unite, marele rival geopolitic. A venit cu soția și copiii, fără precedent pentru un lider sovietic. Țarul roșu a fost primit cu toate onorurile de către președintele Eisenhower. Hrușciov a stat 13 zile în SUA. Vizita a detensionat relația dintre cele două mari puteri. Avionul cu care a venit Hrușciov a făcut și el senzație. Era prima apariție a Tupolev 114, făcut special pentru această călătorie dintr-un bombardier nuclear uriaș.

1971 – Prima acţiune Greenpeace, la bordul Phyllis Cormack, împotriva testelor nucleare desfășurate de Statelor Unite.

1984 – S-a născut Prințul Harry, fiul cel mic al Regelui Charles şi al Prinţesei Diana.

2001 – Bush declară război. La patru zile după atacurile teroriste de la New York și Washington, președintele George W. Bush a zis, pentru prima dată, că Statele Unite sunt în război cu teroriștii. Liderul american s-a adresat națiunii de la Camp David, prin radio. Într-o conferință din aceeași zi, George W. Bush l-a nominalizat pe Osama bin Laden ca principal suspect. „Cei care duc un război împotriva Statelor Unite au ales propria distrugere. Plănuim o campanie amplă pentru eradicarea terorismului” a spus Bush acum 22 de ani.

2004 – S-a născut David Popovici, Înotător competițional, specializat în stilul liber. La 10 ani a doborât primul său record național, la 50 m spate și la 14 ani a devenit cel mai rapid înotător sub 15 ani din istoria Festivalului Olimpic al Tineretului European, înotând 100 de metri în 49,82 secunde. Deține recordul mondial la seniori și la juniori la proba de 100 m liber, precum și recordul mondial la juniori, la 200 m liber. Și în 2026 David Popovici a avut performanțe sportive excelente, confirmându-și statutul de unul dintre cei mai buni înotători din lume. La Campionatele Europene de la Paris, el a câștigat medalia de aur atât la 100 m liber, cât și la 200 m liber. De asemenea, la Trofeul Sette Colli de la Roma a obținut două victorii, la 100 m și 200 m liber.

2005 – Seara de vis a fotbalului românesc. La Cupa UEFA 2005-2006, România a fost reprezentată de trei echipe: Steaua, Rapid și Dinamo; toate echipele s-au calificat în faza grupelor.

2009 – A încetat din viaţă la Bucuresti, popularul actor de comedie Nicu Constantin, cunoscut pentru rolurile din „Alo, aterizează străbunica”, „Secretul lui Bachus”, „Grăbeşte-te încet”. În palmaresul înregistrărilor lui Constantin se află peste 30 de filme de scurt şi lung metraj, 600 de emisiuni de radio şi peste 300 de televiziune. În 2005, în cadrul Galei UNITER, a primit premiul special pentru teatru de revistă, iar un an mai târziu, premiul UNITER pentru întreaga activitate.

2019 – România a preluat Președinția Comunității Democrațiilor, structură interguvernamentală, de anvergură globală, înființată în anul 2000, la inițiativa SUA, are ca obiective promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, accesul la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile.