Agenda zilei ne face atenți la un aspect important pentru viața noastră: natura. Și că tot veni vorba, pe 19 septembrie, puteți face un bine pământului, ieșind la marea curățenie din cadrul campaniei „Let’s Do It, Romania!”.

16 septembrie este o zi cu dedicație pentru a ne face mai responsabili cu îngrijirea planetei, respectiv stratul de ozon: ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon.

Ozonul este un strat fragil de gaz, format din trei atomi de oxigen, situat în zonele superioare ale atmosferei, în stratosferă, la o altitudine cuprinsă între 19 şi 48 km, cu rolul de a proteja Pământul de razele ultraviolete (UV) ale soarelui. În 1985, o echipă de oameni de ştiinţă englezi a descoperit o gaură în stratul de ozon peste Antarctica.

Protocolul de la Montreal, intrat în vigoare la 1.01.1989, este un tratat internațional conceput pentru a proteja stratul de ozon prin oprirea treptată a producției CFC-urilor și HFC-urilor, considerate a fi responsabile pentru distrugerea sa. Protocolul de la Montreal a contribuit cu succes la regenerarea stratului de ozon.

În 1994, Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 16 septembrie, data la care a fost semnat Protocolul de la Montreal, drept Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon, toate statele lumii fiind invitate să o marcheze prin diverse acţiuni.

România a aderat prin Legea nr. 84 din 3 decembrie 1993 la Convenţia de la Viena, precum şi la Protocolul de la Montreal.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1408 – Prima menționare documentară a Ținutului Romanului. Ținutul Romanului a fost primul ținut al Țării Moldovei menționat într-un document medieval, datat la 16 septembrie 1408. A existat timp de peste 450 de ani, între 1408-1864, când ținuturile, ca formă de organizare administrativ teritorială, au fost desființate, iar noul teritoriu al Principatelor Unite Moldova și Țara Românească a fost reorganizat în noi unități administrativ-teritoriale, denumite județe.

1437 – S-a încheiat, la Căpâlna, pactul Fraterna Unio. Pact de alianță mutuală militară și politică încheiat pe parcursul Răscoalei de la Bobâlna, în data de 16 septembrie 1437 între marea nobilime maghiară din Transilvania, clerul catolic și orășenii sași și secui. Uniunea a stabilit eliminarea completă a iobagilor, cei mai mulți aparținând etniei majoritare române, din viața politică și socială din Transilvania, deși iobagii formau vasta majoritate a populației transilvane. Reînnoită de mai multe ori, înțelegerea a durat până în anul 1848, ca instrument de asuprire socială, națională și religioasă a populației românești.

1630 – Este fondat oraşul Boston, în statul Massachusetts din America de Nord.

1736 – Trece în neființă fizicianul Gabriel Daniel Fahrennheit, unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) și cu mercur (1714), precum și scara termometrică ce-i poartă numele.

1804 – Fizicianul francez Joseph-Louis Gay-Lussac s-a ridicat la o înălțime de 7.016 m cu un balon cu hidrogen, stabilind un record mondial.

1836 – Domnul țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca moneda a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale.

1868 – Prima alegere de noi membri ai Societății Academice Române. La 16/28 septembrie 1868, au fost propuși să devină membri ai Societății Academice și aleși în unanimitate: Gheorghe Sion, Mihail Kogălniceanu și Alexandru Papiu Ilarian.

1880 – Ia ființă Societatea farmaciștilor din România.

1887 – S-a născut Mihail Moruzov, Creatorul și directorul Serviciului Secret de Informații al Armatei Române (SSI). A fost asasinat de legionari într-o celulă de la Jilava, în 1940, în timp ce pregătea o alianță a serviciilor secrete române, italiene și germane.

1902 – A decedat la București, Iosif Ivanovici, compozitor şi capelmaestru militar. Creația lui cuprinde peste 350 de piese. Este însă cunoscut pe plan mondial prin valsul „Valurile Dunării”, piesă care s-a bucurat de un succes atât de mare, încât a fost uneori atribuită altor compozitori, între care și Johann Strauss-fiul. Multe piese compuse de Ivanovici precum „Porumbeii albi” sau „Hora micilor dorobanți”, fac parte din repertoriul fanfarelor militare și astăzi.

1925 – S-a născut marele muzician de blues american B.B. King. În cei 62 de ani de activitate, B.B King a susținut peste 15.000 de concerte pe plan internațional, clasându-se pe poziția cu numărul trei în clasamentul celor mai buni chitariști din istoria modernă, ierarhie întocmită de revista de specialitate Rolling Stone. A primit 14 premii Grammy și numeroase alte distincții din partea unor instituțiilor naționale din SUA.

1932 – A încetat din viaţă Ronald Ross, medic și parazitolog. A descoperit că transmiterea malariei la om se face prin intermediul țânțarului anofel. Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1903.

1950 – Ultimul concert al lui Dinu Lipatti. Marele pianist Dinu Lipatti, deși slăbit fizic, a susținut ultimul său recital la Festivalul internațional de muzică de la Besançon. În partea doua a recitalului intenționa să execute cele 14 Valsuri în Do diez minor de Frédéric Chopin. L-au părăsit puterile… după o lungă pauză, în care publicul nu s-a clintit din sală, a reapărut pe scenă, s-a așezat la pian și a interpretat Jesus bleibt meine Freude (Iisus rămâne bucuria mea) din cantata Herz und Mund und Tat und Leben (Inima și gura și fapta și viața) de Johann Sebastian Bach.

1955 – Rachete din adâncuri. Un submarin sovietic devenea primul care a lansat o rachetă balistică. Nava a trebuit adaptată special iar lansarea a fost de la suprafață, dar ideea era validată. În 1958, URSS produce un submarin special gândit pentru rachete balistice. Dar un an mai târziu, SUA lansau la apă un submarin nuclear cu 16 rachete balistice la bord. În prezent, submarinele nucleare cu rachete balistice sunt, poate, cea mai importantă parte a „triadei nucleare”, pentru că sunt foarte greu de detectat.

1956 – S-a născut, la Metuchen, New Jersey, David Seth Kotkin, cunoscut sub numele de David Copperfield. Interesul său pentru magie a apărut din copilărie, iar la doar 12 ani a fost cel mai tânăr membru al Societății Magicienilor Americani. Copperfield a devenit unul dintre cei mai cunoscuți iluzioniști din lume, cu spectacole TV și turnee internaționale. Printre cele mai celebre numere ale sale se numără „dispariția Statuiei Libertății”, „traversarea Marelui Zid Chinezesc” și evadările spectaculoase. A primit numeroase premii și este considerat unul dintre cei mai de succes magicieni moderni.

1957 – S-a născut Anca Parghel, interpretă și profesoară de jazz. A cântat în cadrul marilor festivaluri de jazz începând cu 1984 (București, Brașov, Sibiu, Costinești, Iași, Nürnberg, Leipzig, Varșovia, Leverkusen, Viena, Liège, Tübingen, München, Linz, Zagreb, Varna, Lomza și Bratislava), dar și în cluburile de jazz din România, Bulgaria, Germania, Belgia, Austria și Elveția.

1975 – Papua Noua Guinee își câștigă independența față de Australia.

1976 – A intrat în funcțiune prima platformă românească de foraj marin, Gloria. A fost concepută cu utilaje și instalații realizate în România și construită la Șantierele Navale Galați. Și-a început activitatea de foraj la 16 septembrie 1976, la o distanță de 72 Mm în largul Mării Negre, la o adâncime maximă a apei de 90 m. În prezent Gloria aparține Petrom.

1976 – Eroul din Erevan. Șavarș Karapetian, multiplu campion armean la înot, alerga pe malul lacului Erevan, împreună cu fratele său, când a văzut un troleibuz care a plonjat în apele lacului. Vehiculul plin cu pasageri a ajuns la 10 metri adâncime și la 25 de metri de țărm. Apa era foarte poluată și tulbure, dar înotătorul a sărit în apă ca să salveze oamenii. Armeanul s-a scufundat de 20 de ori și a scos la suprafață 37 de oameni. Sportivul s-a îmbolnăvit grav după acest act de eroism. A fost medaliat de URSS abia după doi ani.

1977 – Soprana Maria Callas (Maria Anna Sofia Cecilia Kalogeropoulos) s-a stins din viață la Paris, la vârsta de 53 de ani. Talentul ei a făcut posibil ca opere care nu mai fuseseră interpretate de decenii, să fie prezentate din nou publicului, creațiile lui Bellini numărându-se printre acestea. În 1954, „Divina Callas” a debutat pe pământul american, la Chicago, cu rolul principal din „Norma”. Aclamată la scena deschisă pentru calitățile ei vocale, Maria Callas a fost solicitată să cânte în întreaga lume.

1979 – Evadare cu balonul. Opt oameni, din două familii din Germania de Est, au fugit în vest cu un balon cu aer cald făcut acasă, în garaj, cu piese și materiale pe care le-au obținut în secret. Pânza pentru balon au luat-o pe bucăți, din diverse părți ale țării, și au cusut-o manual. Gondola a fost făcută din tablă. Arzătorul era format din două butelii de gaz. Zborul a avut loc la 2 noaptea. Balonul a ajuns la 2.000 de metri altitudine și, după 25 de minute, a aterizat în Bavaria, Germania de Vest, la 10 km de frontieră.

1983 – A încetat din viață Horia Lovinescu, dramaturg recunoscut pentru piesele sale de teatru de idei; timp de două decenii directorul Teatrului „Notara” din București.

1992 – „Miercurea Neagră” în Marea Britanie, ziua în care speculațiile valutare au forțat guvernul britanic să retragă lira sterlină din Mecanismul European al Cursului de Schimb (ERM). Decizia a fost luată după ce Banca Angliei nu a reușit să stabilizeze moneda, în ciuda intervențiilor masive și a majorării ratelor dobânzilor. Lira s-a depreciat, iar guvernul britanic a pierdut credibilitate pe piețele internaționale.

1996 – Dezvăluirile privind aurul naziştilor determină Elveţia să renunţe la un tabu internaţional: secretul bancar, datând din 1934.

1996 – România și Ungaria au semnat la Timișoara tratatul de prietenie și bună vecinătate, prin care au stabilit cadrul de cooperare politică și economică, precum și angajamente privind protecția minorităților naționale.

2004 – Reînhumarea rămășițelor pământești ale domnitorului Șerban Cantacuzino. După anii ’90, urmașii Cantacuzinilor răspândiți prin lume au refăcut pronaosul și pridvorul Bisericii Cotroceni, ctitorie a domnitorului Șerban Cantacuzino, în ceea ce se dorea a fi Memorialul Cantacuzin, au reînhumat rămășițele pământești ale domnitorului Șerban Cantacuzino în 2004, apoi au obținut aprobarea de a reface și altarul, astfel că biserica a fost sfințită în 2009 și a redevenit lăcaș de cult activ.

2007 – Parteneriatul global pentru energie nucleară. Unsprezece state, printre care și România, au semnat, la Viena, Parteneriatul global pentru energie nucleară (GNEP), din care fac parte deja Statele Unite și alte patru puteri nucleare și care promovează utilizarea energiei atomice în scopuri pașnice.