Cea de a doua zi a festivalului Apolodor a cuprins întâlniri cu scriitorii în mai multe școli, un concert inedit de vioară Stradivarius și nu numai. Ca de fiecare dată, seara s-a încheiat cu o discuție despre copilărie.
În Aula Magna a Colegiului Național ,,A.T. Laurian”, filozoful și scriitorul Stelian Tănase s-a aflat în dialog cu jurnalista culturală Nona Ropotan. Au fost atinse subiecte ca importanța culturii generale, cunoașterea mai multor domenii și perfecționarea într-unul dintre ele.
,,Trebuie să fii bun la ceva”
La începutul întâlnirii, Nona Ropotan a provocat tinerii botoșăneni: ce ar citi pentru prima oară? Iar din public s-au auzit răspunsuri precum: cărți de istorie, nonficțiune, literatură universală. ,,Renunțați la ideea de a fi bun la toate materiile că nu trebuie să știi din toate câte un pic. Trebuie să fii bun să te specializezi pe ceva, să fii bun la ceva.”, a spus în timpul discuției Stelian Tănase.
În același timp, tot de la ora 10:00, la Teatrul „Mihai Eminescu”, a avut loc Atelierul lui Carli – un atelier de lectură și ilustrație susținut de Miruna Zaharia și editura Gama. Același atelier a avut loc și de la orele 13:00, 16:00.
Structura unui documentar de istorie modernă
De la ora 11:00, în sala de marmură a Teatrului a avut loc cel de al doilea atelier al jurnalistei Elena Vijulie. Dacă în prima zi de festival aceasta a vorbit despre jurnalismul de investiție, în cea de a doua zi de festival jurnalista a explicat în ce constă procesul din spatele unui documentar de istorie modernă.
Elena Vijulie a introdus tinerii prezenți, mai puțin decât cei aflați în prima zi, în câteva evenimente din istoria noastră ca războaiele mondiale, Războiul Rece și mai ales comunismul și le-a prezentat aspecte mai puțin cunoscute ale acestora. În ce ține de documentarul de istorie modernă, aceasta a explicat, dând exemple din experiența sa jurnalistică, cum, de unde și de ce începe munca unui documentar și în ce constă aceasta.
De la aceeași oră, la filiala din Grivița a Bibliotecii Județene ,,Mihai Eminescu” a avut loc lansarea cărții ,,Năzdrăvanul” a scriitorului Cezar-Florin Ciobîcă. De asemenea, din fața cimitirului Eternitatea a început un tur ghidat realizat de reprezentanții CNIPT Botoșani.
De la ora 12:00, în foaierul Teatrului a avut loc un nou atelier de educație financiară a Asociației Forma Mentis și susținut de NN. La Liceul de Artă ,,Ștefan Luchian” s-a organizat un workshop profesional susținut de Sabina Drînceanu și Bianca Simionescu de benzi desenate. Întâlnirile scriitorilor din școlile botoșănene au continuat. Au discutat cu elevii botoșăneni scriitorii Carmen Tiderle (la Școala Gimnazială nr. 11), Alexandru Vakulovski (la Colegiul Național „Octav Onicescu”), Lavinia Braniște și Moni Stănilă (la Colegiul Național „Octav Onicescu”).
Pledoarie pentru lectură la Bibliotecă
,,Dincolo de ecrane. Întâlnire cu lectura azi” a fost un eveniment dedicat bibliotecarilor din bibliotecile publice și școlare din Botoșani, organizat în parteneriat cu Asociația Forma Mentis. De la ora 13:00, în sala de lectură a Bibliotecii Județene Nona Rapotan și Andreea Sa au susținut o pledoarie pentru lectură în zilele de azi. Deși nu renegă existența ecranelor în viețile copiilor de astăzi, cele două au adus noutăți în literatura pentru cei mici și rezultate ale diferitelor studii recente despre relația copiilor cu cititul.
Tot de la ora 13:00, în sala de marmură a Teatrului, Simona Antonescu s-a aflat în dialog cu Loredana Carcea și membrii Cercului de lectură „Unde fugim de acasă?”. În cadrul discuției intitulate ,,De-aș fi voievod…”, aceștia au vorbit pe baza seriei „Istoria povestită copiilor”, Editura Polirom.
De la ora 14:00, la Ipotești, a avut loc vernisajul expoziției „1001 de personaje în căutarea unui autor”. Au fost expuse lucrări ale tinerilor studenți și absolvenți ai specializării Grafică din cadrul UNAGE Iași. Evenimentul a fost curatoariat de Cezarina Caloian.
La Liceul de cooperație, Ioana Bot și Florin Bican au acceptat din nou invitația de a participa „Rețete de book-ate”. Cei doi scriitori au fost prezenți și anul trecut, la prima ediție a festivalului Apolodor, la un astfel de eveniment culinar.
Inedit anul acesta au fost discuțiile în limba engleză din cadrul festivalului. De la ora 15:00, în sala de marmură a Teatrului, a avut loc discuția ,,Farmecul cărților de nonficțiune” cu Vitali Konstantinov și Herwig Bitsche în dialog cu Jan Cornelius. Aceștia au discutat pornind de la banda desenată ,,O Istorie a scrisului” (Ed. Grafic) și nu numai. Evenimentul a fost adresat copiilor peste 12 ani.
De la ora 17:00, Simona Antonescu s-a aflat în dialog cu Loredana Carcea la Ipotești. Împreună cu membrii cercul de lectură pentru adulți, discuția a pornit de la romanul „În umbra ei”.
Amintiri din copilărie cu Jan Cornelius, Viorel Ilișoi și Victoria Pătrașcu
Cea de a doua zi a festivalului Apolodor s-a încheiat cu conferința intitulată ,,Copilării în dialog”. Moderată de Raluca Aftene, discuția a scos la iveală diferite amintiri ale scriitorilor Jan Cornelius, Viorel Ilișoi și Victoria Pătrașcu.
Un moment special al conferinței a fost cel în care de la o scurtă lectură din una dintre cărțile semnate de Jan Cornelius, Raluca Aftene a ajuns să citească în tandem cu autorul invitat: Jan Cornelius știa replicile personajului.
Întrebat ce vârstă are copilul interior al lui Viorel Ilișoi, acesta a spus că nu crede în copilul universal și că are mai mulți. Important e ce relație stabilești între ei și cum te raportezi la ei. ,,A copilări înseamnă să devii liber. Fiecare zi trebuie trăită ca prima în care asimilezi și descoperi.”, a spus în cadrul conferinței Viorel Ilișoi.
Un moment care a trezit diferite emoții a fost atunci când scriitorii invitați au văzut câteva poze din copilărie. La vederea acestora, Victoria Pătrașcu și-a adus aminte de prima iubire, de la grădiniță, motivul pentru care a devenit scriitoare și despre părinții și bunicii acestei. ,,Aș vrea să afle că așa cum eram în prima fotografie așa a fost toată viața: un entuziasm complet care începea de dimineața și se sfârșea noaptea când mă băga bunica în cadă. Bunicii erau învățători, părinții profesori.”, a povestit Victoria Pătrașcu.











