Astăzi 20 septembrie sărbătorim capitala României.
La Mulți Ani București!!
1347 – Atestarea documentară al orașului Baia Mare, într-un act emis de cancelaria regelui Ludovic I al Ungariei. Actul eliberat de cancelaria regelui Ludovic I de Anjou la data de 20 septembrie 1347, reprezintă una dintre cele mai timpurii mărturii scrise care s-au păstrat, privind importanța minelor din Baia Mare și Săsar (maghiară Zazurbanya, inclusă acum în Baia Mare) și cuprinde o serie de privilegii acordate centrelor miniere și locuitorilor săi de către rege, orașul Baia Mare fiind deja un oraș liber regal.
1459 – Cetatea Bucureștilor. Un document de pe vremea lui Vlad Țepeș, domnitor al Țării Românești, menționează pentru prima dată numele cetății București. Era reședință domnească. București a devenit, cu timpul, a doua capitală a Țării Românești, după Târgoviște. Apoi, în perioada fanariotă, a rămas singura. Atunci a început și dezvoltarea orașului. În secolul XIX, București s-a modernizat radical. Iar la începutul secolului XX, era cunoscut ca „Micul Paris”. Cât despre nume, teoria cu ciobanul Bucur e cea mai populară.
1519 – Prima călătorie în jurul lumii. Exploratorul portughez Ferdinand Magellan pornește în prima călătorie în jurul Pământului. Expediția este finanțată de Spania, care căuta drum rapid spre Asia. Magellan pleacă din Spania către Vest, ajunge în Brazilia și descoperă o trecere din Atlantic în Pacific. Această strâmtoare, în sudul Americii de Sud, îi poartă numele. Magellan nu apucă să revadă Europa. Este ucis într-o luptă în Filipine în 1521. Din toată expediția, în Spania revine o singură navă cu 30 de marinari la bord.
1702 – A fost inaugurat Palatul de la Mogoșoaia, unul din cele mai împunătoare monumente de artă brâncovenească din România, care – ca printr-un miracol – a rămas neatins de cutremure, războie, ocupații străine, dar și de propriile noastre ocupații: comunismul și dictatura.
1842 – S-a născut fizicianul şi chimistul englez Sir James Dewar, cel care a inventat, în 1898, recipientul pentru păstrarea gazelor lichefiate, care îi poartă numele – „vasul Dewar” (termosul).
1946 – Filme la Cannes. Are loc deschiderea primei ediții a festivalului de film de la Cannes. Filme din 21 de țări, majoritatea despre război, au fost prezentate în fostul cazino din oraș. România a fost reprezentată în concurs de filmul „Florea Reginei”, în regia lui Paul Călinescu. De asemenea, un român a fost și în juriul festivalului. La primele ediții, cele mai bune filme au primit Marele Premiu al festivalului. Abia în 1955, a fost decernat Palme d’Or, simbolul Festivalului de Film de la Cannes.
1862 – La Bucureşti s-au inaugurat cursurile Şcolii Militare. La festivitatea de deschidere, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a spus: „Sunt fericit de a prezida astăzi inaugurarea unei singure şcoli militare a României, unde întâia oară se găsesc împreună elevi de dincoace şi de dincolo de Milcov”.
1863 – A murit Jakob Grimm, unul din cei doi frați Grimm, considerați întemeietorii școlii mitologice în folcloristică.
1850 – A apărut la Paris „România viitoare”, revistă politică redactată de un grup de exilaţi români printre care se numărau Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri și Alecu Russo, care, după înăbuşirea Revoluţiei române de la 1848, au fost obligaţi să se refugieze în Franţa. În primul număr este publicat manifestul Poporului Român, în care erau formulate scopul și programul de luptă a viitoarei revoluții românești sub deviza „Dreptate, Frăție, Unitate”. Mai este publicat poemul „Cântarea României” de Alecu Russo.
1866 – S-a născut George Coşbuc, renumit poet, critic literar, scriitor, publicist și traducător român, membru titular al Academiei Române din 1916. Poezia lui George Coşbuc (1866-1918) aparține patrimoniului cultural național, un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvârșit care nu poate lipsi din manualele școlare nici în ziua de azi. A introdus specii ale poeziei orientale, cum ar fi gazelul, în poezia română. Regăsim în creația sa natura românească, muncile câmpenești, datinile atașate marilor momente ale existenței, erotica țărănească, revolta țăranului, experiența tragică a războiului, momente din istoria poporului român.
1880 – Orașul Buenos Aires a fost declarat capitala Republicii Argentina.
1896 – S-a născut poetul, dramaturgul și ziaristul român Scarlat Callimachi, descendent din familia de boieri moldoveni Callimachi, neam ce a dat Moldovei patru domnitori şi un mitropolit. Callimachi numără printre strămoşi câţiva care au jucat un rol important în istoria Moldovei, patru dintre ei ocupând chiar tronul ţării: Grigore, Ioan, Alexandru şi Scarlat, acesta din urmă fiind creatorul Codului Callimachi, tipărit în 1812 şi rămas în vigoare, ca lege fundamentală, până la Unirea Principatelor Române.
1923 – S-a înființat, la București, Liga sportivă – liga de hipism constituită pentru a apăra adevărații susținători ai sportului hipic de lăcomia organizatorilor de pariuri.
1934 – S-a născut Sophia Loren, celebră actriță italiană de film. La 15 ani a plecat la Roma în căutarea succesului. A debutat în filmul „Quo Vadis?”. Împărțită între Italia şi Hollywood, joacă în numeroase filme de succes alături de cele mai mari staruri mondiale.
1946 – Oraşul francez Cannes a găzduit prima ediţie a Festivalului internaţional de film. S-a dorit organizarea acestuia încă din anul 1939, însă izbucnirea celui de al Doilea Razboi Mondial a amânat aceste planuri.
1968 – A fost inaugurată Uzina de la Pitești, unde urmau să se producă primele de autoturisme fabricate în România cu know how francez livrat în întregime de o firmă deja celebră: Renault. Marca româneaască urma să devină celebră, și ea, în întreaga lume: DACIA.
1974 – Inaugurarea oficială a drumului național Transfăgărășan, magistrală cu o lungime de peste 90 de km., situată la cea mai înaltă altitudine – 2.040 metri – care cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 m).
1990 – Osetia de Sud îşi declară independenţa faţă de Georgia.
2019 – Global Climate Strike – Sute de mii de oameni din toată lumea au protestat solicitând măsuri concrete împotriva încălzirii globale.
