24 septembrie este o zi importantă pentru cei care iubesc limba română, inclusiv pentru noi, micii jurnaliști. Semnele de punctuație sunt importante într-o frază. O virgulă poate schimba tot sensul unei fraze dacă nu e pusă sau e adăugată unde nu trebuie.
Ziua Semnelor de Punctuație este marcată pe 24 septembrie fiind initiată în Statele Unite ale Americii, în anul 2004, de către Jeff Rubin, fondatorul acestei zile și organizator al www.nationalpunctuationday.com. Punctuația poate fi dificilă pentru unii oameni, care se chinuie să aprecieze când este potrivit să folosească două puncte, un set de paranteze sau chiar o elipsă.
Ziua punctuației a fost instituită în Statele Unite ale Americii pentru a contribui la consolidarea acestor lecții pe care le-am învățat în școala primară, pentru a ajuta la utilizarea semnelor de punctuație și pentru a arăta cât de importante pot fi acestea.
Forma semnelor de punctuație a variat foarte mult de-a lungul timpului. Într-o inscripție din Atena (450 î.e.n.), cuvintele sunt separate prin câte trei sau patru puncte. Aceste puncte sunt așezate în linie dreaptă verticală (⁝ sau ⁞), în triunghi (∴), în careu (∷) sau în romb (⁛). În alte inscripții grecești, în locul punctelor apar diverse figuri arbitrare: romburi, ramuri, inimi, cruci. După sigle (litere care alcătuiesc o prescurtare) apare adesea un romb sau un X. Tot în Atena secolului al V-lea î.e.n., Euripide utiliza semne speciale pentru marcarea pauzelor (deși nu se foloseau spațiile între cuvinte), însă fără a avea consistență.
Primele manuscrise care au semne de punctuație datează aproximativ din secolul al VIII-lea e.n cand a început să fie folosit spațiul ca delimitator de cuvinte. Semnele de punctuație au continuat însă să fie foarte variate, atât ca formă, cât și ca întrebuințare. Abia odată cu descoperirea tiparului s-a născut punctuația modernă, cu semnele pe care le folosim și azi: punctul, virgula, punctul și virgula, semnul întrebării și semnul exclamării.
Aceste semne s-au generalizat în scrierea tuturor limbilor, cu câteva excepții. De pildă, în texte scrise în limba greacă veche și modernă, se folosesc, între altele, următoarele semne: punctul superior (•), care are valoare de punct și virgulă sau de două puncte, și punctul și virgula (;), care corespunde semnului întrebării din sistemul nostru.
În orice limbă scrisă, semnele de punctuație sunt fundamentale pentru a oferi structură și sens propozițiilor. Punctuația este un ansamblu de semne grafice convenționale, care au anumite roluri. Ele marchează pauze, delimitează idei și ne ajută să exprimăm emoții sau intenții într-un mod precis.
Fără semnele de punctuație, frazele ar deveni greu de înțeles, iar interpretarea corectă a mesajelor ar fi aproape imposibilă.
Mai jos o sceneta scurtă despre importanța semnelor de punctuație realizată cu câțiva ani în urmă de echipa Buzz.
Ziua mondială maritimă este marcată în fiecare an în ultima zi de joi a lunii septembrie, iar în anul 2026 este sărbătorită pe 24 septembrie. Ea constituie un prilej de a atrage atenția asupra siguranței navigației, a mediului marin și, în particular, a activității Organizației Maritime Internaționale (IMO).
Ziua mondială maritimă a fost iniţiată de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) în colaborare cu agenţia sa specializată – Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) – cu scopul facilitării cooperării în domeniul navigaţiei maritime internaţionale, asigurării securităţii maritime, prevenirii poluării mărilor şi oceanelor şi al elaborării convenţiilor internaţionale privind navigaţia maritimă.
2
1541 – A încetat din viaţă Paracelsus (Theophrastus Bombastus von Hohenheim), alchimist, medic şi filosof, una dintre cele mai pitoreşti figuri ale Renaşterii, precursor al iatrochimiei prin folosirea, în tratamentul bolilor, a unor medicamente realizate prin sinteză chimică. Ca alchimist a utilizat pentru prima oară în laborator aparatul de distilare prin antrenare cu vapori de apă inventat de el, a preparat hidrogenul din oțet și pilitură de fier și eterul etilic din etanol și vitriol.
1724 – Are loc Sfinţirea Mânăstirii Văcăreşti, ctitorie a domnitorului Nicolae Mavrocordat, situată în partea sudică a Bucureştilor, unul dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului istoric şi artistic românesc, distrusă din ordinul dictatorului Nicolae Ceauşescu.
1725 – S-a născut Arthur Guinness, fondatorul fabricii de bere irlandeze Guinness.
1789 – A fost înființată printr-un act adoptat de Congres și semnat de președintele George Washington (Judiciary Act), Curtea Supremă a SUA.
1852 – Primul dirijabil, construit de inginerul francez Henri Giffard, călătorește de la Paris la Trappes. Francezul Henri Giffard a fost primul care a combinat forța ascensională cu forța de propulsie. El a folosit un propulsor cu aburi, iar în loc de aer cald a folosit hidrogen. Deoarece balonul putea fi dirijat, a fost denumit „dirijabil” (de la latinescul dirigere, „a dirija”).
1870 – S-a născut Georges Claude, fizician și chimist francez, inventatorul tubului cu neon; a fondat propria sa firmă cu numele „Claude Néon”. Această nouă tehnologie a prezentat-o la Paris la 11.12.1910 și ulterior a vândut patentul firmei „Packard” (SUA) pentru 24.000 $.
1896 – S-a născut scriitorul F. Scott Fitzgerald, autorul celebrului roman „Marele Gatsby”, considerat unul dintre cei mai mari scriitori americani ai secolului XX, Fitzgerald a fost un exponent al „generației pierdute”, reflectând în operele sale aspirațiile și deziluziile vremii sale.
1904 – A murit Niels Ryberg Finsen, medic danez, laureat al Premiului Nobel. Pentru tratamentul unor boli ca lupus vulgaris a promovat utilizarea radiației luminoase pentru care i s-a decernat, în 1903, Premiul Nobel pentru Medicină.
1906 – Parcul Național Devils Tower National Monument devine primul monument național din Statele Unite ale Americii. Turnul Diavolului (în engleză Devils Tower) este un lacolit (este o masă de rocă eruptivă (magmatică) intruzivă, care are în general forma unei ciuperci) de 386 m înălțime (cu altitudinea maximă de 1.559 m), aflat în comitatul Crook, statul Wyoming, SUA.
1928 – A fost înfiinţată Federaţia Română de Baschet şi Volei, reorganizată la 10.11.1930.
1929 – Guvernul sovietic a decretat că începând de la 1 octombrie se va introduce pe teritoriul țării o versiune reformată a calendarului, în care săptămâna devenea de 5 zile, toate lunile aveau 30 de zile, iar restul de 5 sau 6 zile erau sărbători intercalate câte una sau două între anumite luni. Acest calendar „revoluționar”, care reducea de asemenea săptămânile la 5 zile, a fost luat în serios numai în anii 1930 și 1931, după care s-a renunțat la el.
1936 – S-a născut Jim Henson, actor şi cineast american; a realizat primul spectacol cu păpuşile Muppets în 1969 şi serialul de televiziune „The Muppets Show” (1976-1981).
1941 – S-a născut Lucia Hossu-Longin, jurnalistă româncă, realizatoarea „Memorialului durerii”, de la TVR, începând cu anul 1991. A fost regizor de televiziune și autoare română.
1945 – A decedat Hans Geiger, cunoscut fizician german care a descoperit împreună cu Walther Müller detectorul de particule Geiger-Müller.
1952 – A fost adoptată o nouă lege fundamentală, al cărei preambul sublinia ce dependenţa României de URSS.
1957 – La Barcelona, în Spania a fost inaugurat cel mai mare stadion din Europa – Camp Nou.
1960 – Primul Portavion nuclear. USS Enterprise a fost lansat la apă în Statele Unite. Era o navă a recordurilor: primul portavion nuclear din lume și cea mai lungă navă militară din istorie, 342 de metri. Nava din 1960 a fost a opta din istoria US Navy care a avut numele Enterprise. Avea 8 reactoare nucleare, legate la patru turbine cu abur. Viteza maximă era de 62 km/h. Portavionul avea un echipaj de 5.828 de oameni și putea ține la bord până la 90 de avioane de luptă. Nava a rămas în serviciul US Navy până în 2017, 57 de ani după lansare.
1970 – Capsula de întoarcere a stației automate „Luna-16” aparținând URSS, a adus pe Pământ pentru prima oară mostre de sol lunar.
1971 – Rețea de spioni. Marea Britanie decide să expulzeze 90 de diplomați sovietici pe motiv că participau la acțiuni de spionaj. Un ofițer KGB care a schimbat taberele i-a deconspirat. Cei 90 reprezentau 20% din numărul total de diplomați sovietici care erau în Marea Britanie. A fost cea mai mare expulzare de spioni URSS din UK de până atunci. Presa vremii a scris că premierul și ministrul de Externe ai Marii Britanii au fost șocați de cât de mare era rețeaua de spionaj sovietică din jurul ambasadei de la Londra.
1973 – Guinea-Bissau își declară independența față de Portugalia.
1992 – A intrat în vigoare în România, Legea nr. 102 privind stema ţării şi sigiliul statului.
1993 – Întoarcerea regelui. Norodom Sihanouk a redevenit, acum 31 de ani, rege al Cambodgiei, după ce monarhia constituțională a fost restaurată ca urmare a unei dictaturi comuniste teribile. El domnise anterior între 1941 și 1955, când țara a fost protectorat francez. Ulterior, Norodom Sihanouk a avut diverse funcții, inclusiv președinte și prim-ministru. În perioada Războiului Rece, a fost prieten și cu Vest, și cu blocul comunist. A domnit până în 2004. Norodom Sihanouk e considerat părintele Cambodgiei moderne.
1996 – S-a născut Cristina Ciobănașu în Vorona, jud. Botoșani. Actriță, cântăreață, dansatoare și poli-instrumentistă, devenită cunoscută atât național cât și internațional, odată cu interpretarea personajului Anca Anghel din serialul muzical Pariu cu viața, difuzat pe postul de televiziune Pro TV. Cunoscută și sub pseudonimul Criss, este de asemenea membră fondatoare a formației dance pop-rock Lala Band și a trupei ONE.
1996 – Este transformat în județ Sectorul Agricol Ilfov, al șaptelea sector al Bucureștiului, alcătuit din 38 de comune și orașul Buftea.
1997 – A fost retras din activitate celebrul Deep Blue, supercomputerul care l-a învins pe campionul mondial la şah, Gari Kasparov, în „Meciul secolului”, din mai 1997.
1998 – O echipă internațională de chirurgi din Lyon a reușit primul transplant mondial al unei mâini.
2009 – Tezaurul de la Staffordshire descoperit de Terry Herbert, în apropiere Lichfield, Staffordshire, Anglia este declarat oficial tezaur de către autoritățile britanice, fiind considerat parte a Patrimoniului Coroanei. Valoarea estimată a tezaurului este peste un milion de lire sterline. Este cel mai bogat tezaur de artă Anglo-Saxonă realizat din aur descoperit vreodată.
