Toată luna septembrie a fost dedicată protejării naturii și a mediului înconjurător. Continuăm și în data de 26 Septembrie   Ziua mondială a Munţilor Curaţi. Aceasta este ziua în care organizaţiile neguvernamentale, care au ca obiectiv prioritar protecţia mediului, trag un semnal de alarmă că viaţa pe pământ poate fi ameninţată dacă noi nu facem nimic pentru protecţia mediului înconjurător.

Taierea pădurilor este o problemă cu consecințe serioase asupra planentei. Influențează clima, biodiversitatea, amenințând chiar supraviețuirea populației umane, în unele locuri. Despăduririle au loc din mai multe cauze, cea mai importantă fiind exploatarea lemnului și dorința de extindere a terenului agricol.

La nivel mondial, o atenție deosebită se acordă împăduririi zonelor degradate, dar și stării actuale a pădurilor, ce se înrăutățește datorită ploilor acide, diminuarii fertilității solului și eroziunii avansate a acestuia.

Să păstrăm mediul înconjurător curat nu e atât de greu, dar e nevoie de noi toți, cu mic cu mare, să luăm atitudine!

Tot pe 26 septembrie sărbătorim ziua internaţională pentru eliminarea totală a armelor nucleare. Pe planetă se află aproximativ 13.400 de arme nucleare.

Realizarea dezarmării nucleare la nivel mondial, unul dintre cele mai vechi obiective ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, a fost subiectul primei Rezoluţii a Adunării Generale în 1946 şi a figurat pe ordinea de zi a Adunării Generale, împreună cu dezarmarea generală şi completă, în 1959. În 1978, prima sesiune specială a Adunării Generale privind dezarmarea a reafirmat că măsurile eficiente pentru realizarea dezarmării nucleare au cea mai mare prioritate şi au fost susţinute de fiecare secretar general al Naţiunilor Unite.

Cu toate acestea, astăzi, aproximativ 13.400 de arme nucleare se află pe planetă, iar ţările care deţin astfel de arme au planuri bine finanţate şi pe termen lung pentru modernizarea arsenalelor lor nucleare. Mai mult de jumătate din populaţia lumii trăieşte în ţări care au fie astfel de arme, fie sunt membre ale alianţelor nucleare.

Tratatul de interzicere a armelor nucleare marchează un pas important şi aduce o contribuţie importantă la atingerea acestui obiectiv comun, cel al realizării unei lumi fără arme nucleare.

Ziua Europeană a Limbilor este sărbătorită în fiecare an pe 26 septembrie, începând din 2001. Evenimentul a apărut dintr-o inițiativă ce aparține Consiliului Europei. Fie că locuiești în Europa, fie că vorbești o limbă europeană, fie că ești pur și simplu interesat să înveți câteva cuvinte într-o altă limbă, nu uita să te alături acestei sărbători.

Principalele obiective ale evenimentului Ziua Europeană a Limbilor sunt:

-promovarea beneficiilor învățării limbilor străine;

-încurajarea diversității lingvistice a Europei;

-încurajarea învățării limbilor străine în rândul persoanelor de toate vârstele.

Cu 24 de limbi oficiale ale UE, plus multe alte limbi regionale și minoritare, Europa este un amestec dinamic de voci și culturi. Limbile sunt mai mult decât simple cuvinte – ele creează legături între oameni, deschid porți către noi experiențe și ne ajută să vedem lumea prin alți ochi.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1387 – Domnul Moldovei, Petru I Mușat, recunoaște suzeranitatea poloneză, în ziua de Înălţarea Sfintei Cruci printr-un act omagial făcut la Liov, regelui Poloniei, Vladislav al II-lea Iagello.

1580 – Corsarul englez Francis Drake termină o călătorie în jurul lumii care a durat trei ani. El a fost al doilea comandant al flotei engleze ce a luptat împotriva flotei spaniole în 1588.

1687 – Distrugerea unui monument. Partenonul din Atena, care avea pe atunci 2.000 de ani, a fost avariat serios de o explozie. Un proiectil venețian a detonat muniția depozitată de otomani în clădire. Partea centrală și acoperișul au fost distruse. Bucăți de marmură cad peste soldați. Sute de oameni au murit. Templul antic scăpase până atunci aproape întreg. Între 1800 și 1803, contele britanic Elgin salvează unele dintre sculpturile antice de la Partenon și le duce la British Museum din Londra, unde pot fi admirate și acum.

1815 – A fost semnat, la Paris, actul de constituire a „Sfintei Alianţe”, de către Alexandru I, ţarul Rusiei (1801-1825), Francisc I, împăratul Austriei (1804-1835), şi Frederic Wilhelm al III-lea, rege al Prusiei (1797-1840). În mod formal, Sfânta Alianța ar fi trebuit să asigure implicarea valorilor și dragostei creștine și a păcii în viața politică europeană, dar, în practică, Klemens Wenzel von Metternich a transformat-o într-un bastion al conservatorismului împotriva revoluțiilor. Cei trei împărați ale țărilor implicate au folosit acest tratat pentru a împiedica răspândirea ideilor revoluționare, în special ale celor ale Revoluției franceze. Alianța era îndreptată împotriva democrației și secularismului.

1830 – Prin decret imperial, ţarul Rusiei acordă privilegii evreilor care doresc să se strămute în oraşele din Basarabia ţaristă.

1874 – Are loc, la Bucureşti, prima competiţie internaţională din analele sportului românesc – un concurs de tir (tragere la semn), între trăgători din Transilvania, (la data aceea teritoriu austro-ungar) și România. La începutul secolului al XIX-lea (1831), se constituise la Arad, Asociația Cetătenească de Tir, prima structură organizatorică dedicată sportului cu arme de pe teritoriul actual al României, înființată de militari și aristocrați pasionați de partidele de tir de agrement sau vânătoare. Pe 5 mai 1862, în Principatele Române ia ființă prima societate de tir la nivel național, denumită: „Societatea Română de arme și dare la semn” având sediul la București.

1887 – A apărut primul disc plat de gramofon.

1898 – S-a născut compozitorul George Gershwin, creatorul jazzului simfonic.

1899 – A fost dezvelită statuia fostului primar al oraşului București. Monumentul ridicat în memoria lui Emilian Pake-Protopopescu, a fost realizat în marmură albă de Carrara de către sculptorul Ion Georgescu. Era amplasat lângă Biserica Greacă din Bucureşti, în actualul Parc Izvorul Rece, pe locul unde la 6 decembrie 2007 a fost inaugurat monumentul „Nicolae Bălcescu”, turnat în bronz de sculptorul Mircea Corneliu Spătaru. Emilian Pake-Protopopescu, este considerat unul din cei mai buni primari pe care i-a avut Bucureştiul, fiind cel care a modernizat oraşul: a pavat străzi, a introdus iluminatul electric, a deschis noi linii de tramvai, a reorganizat lucrul primăriei ş.a. Pake Protopopescu a deschis noul bulevard, care lega cartierul Cotroceni cu mahalaua Oborului, care se numea atunci Orizontului.

1902 – A murit Levi Strauss, creatorul celebrilor pantaloni „blue jeans”.

1918 – Începe Batalia de la Meuse, una dintre marile bătălii ale Primului Război Mondial care se va termina în noiembrie cu victoria decisivă a Aliatilor împotriva armatelor germane.

1929 – În Statele Unite, este folosit pentru prima dată în cadrul unui zbor pilotul automat, sistem inventat in 1914 de Elmer Sperry.

1937 – A încetat din viaţă cântăreaţa americană de blues Bessie Smith. Supranumită „Queen of Blues”, a fost cea mai populară cântăreață de blues din anii 1920 și 1930, fiind adesea considerată una dintre cele mai mari cântărețe ale epocii sale care, împreună cu Louis Armstrong, a exercitat o influență majoră asupra altor interpreti de jazz.

1960 – Politică la televizor. Richard Nixon, pe atunci vicepreședintele SUA, și John F. Kennedy, un tânăr senator, s-au întâlnit acum 66 de ani într-un platou TV pentru o dezbatere politică. A fost prima dezbatere între doi candidați la președinția SUA care a fost televizată la nivel național. A fost un moment care a schimbat politica în SUA, dar și în lume. Richard Nixon a părut stângaci în fața camerelor TV. Dar Kennedy, mai tânăr și telegenic, a captivat publicul din SUA. Două luni mai târziu, JFK a fost ales președinte.

1969 – Trupa The Beatles îşi lansează in Anglia albumul „Abbey Road”. Abbey Road este al unsprezecelea album de studio lansat de formația engleză de muzică rock The Beatles, și ultimul pe care aceasta l-a înregistrat. Deși, înainte de despărțirea formației în 1970, a mai fost lansat albumul Let It Be, lucrul la Abbey Road a început în aprilie 1969.

1983 – Omul care a salvat planeta. Acum 43 de ani, un satelit sovietic a detectat că cinci rachete nucleare americane zburau spre URSS. În centrul de comandă din Moscova, Stanislav Petrov era de gardă. Petrov ar fi trebuit să-și alerteze superiorii, care ar fi dat ordinul să fie lansate rachetele sovietice. Dar colonelul nu a făcut asta, deoarece a simțit că este ceva greșit. Stanislav Petrov a avut dreptate. Satelitul sovietic dăduse o eroare. Nu era nicio rachetă în zbor. Decizia colonelului a salvat toată planeta de la apocalipsa nucleară.

1998 – Miniştrii Apărării din opt state sud-est europene, printre care şi România, au semnat la Skopje, Acordul de constituire a Forţei Multinaţionale de Pace din Sud-Estul Europei.

2000 – Comitetul Executiv al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) a decis, la propunerea Comisiei Medicale a acestui for, descalificarea gimnastei române Andreea Răducan de la Jocurile Olimpice desfăşurate la Sydney, retragându-i medalia de aur cucerită în concursul individual compus, sportiva fiind depistată pozitiv la un control antidoping.

2002 – Timişoara a devenit primul oraş din România cu un sistem de iluminare stradală inteligentă pe perioada nopţii, când traficul scade foarte mult, are loc o reducere a nivelului de iluminanţă, fără a afecta însă siguranţa circulaţiei, astfel încât consumul de energie electrică se reduce cu până la 30 la sută.