Luna octombrie se va bucura de un început inedit și creativ, căci va avea loc o nouă ediție a Noaptea Albă a Galeriilor. Una dintre manifestările din programul evenimentului este organizată de doi artiști plastici și un scriitor botoșănean.

Este vorba despre artista Ana Maria Micu, care își va deschide atelierul de lucru ca spațiu  hibrid, găzduind un dialog vizual și literar alături de artista Elena Arcire și scriitorul Dan Sociu.

Un prim punct de interes în atelierul Anei Maria Micu va fi pictura „brick and mortar but… Yellow, Simona, Qargo” (2026).  Intenția lucrării a fost una formală, tehnică, construită pe capacitatea culorii și a picturii de a se emite pe sine.

„Am vrut să plece de la galben, ca să obțin în final ceva ce ar putea fi numit qualia galbenului, senzația că din pictură se emană o prezență caldă. O imagine care, inițial, a fost un desen colorat pe un fundal galben a trecut spre plaje de culori amestecate intenționat, astfel încât orice nuanță să aibă fizic o cantitate infimă de galben, în cazul culorilor reci, și una generoasă în cazul culorilor calde. Singura culoare pe care am folosit-o ca atare, fără să o amestec cu altele, a fost  galben de cadmiu.”, se arată în comunicatul de presă.

Fotografia, care stă la baza picturii Anei Maria Micu, este una specială din colecția de surse a artistei, dintr-o zi în care aceasta și-a propus ca exercițiu o oprire în timp pentru a se odihni și a privi.

„În amintirea acelei zile, în încercarea de a retrăi acea stare de grație, am petrecut cam 30 de zile, cartografiind detalii într-o imagine prea complicată pentru un act obișnuit de pictură și mi-a devenit foarte clar că acesta este felul în care pictez – înconjurând un detaliu și declarând cu o culoare – acest lucru este cunoscut și marcat drept frunză, sau cană, sau metal. Gesturile sunt repetate până când totul desfășurat sub privire este indexat și lămurit, moment în care se finalizează și pictura. Spre deosebire de tradiționalul horror vacui, practica mea este condusă de un horror indistincti – o respingere a ambiguității vizuale și a nonsensului. Nu aglomerez pânza pentru a fugi de gol, ci zăbovesc asupra ei până când fiecare element amorf este obligat să își declare forma și apartenența.”

Ce se va mai prezenta?

Urmează ilustrația de carte. Aceasta face parte din seria „Gravuri ale ficțiunii locuite” (2026) compusă din 32 de desene realizate ca reacție la poeziile lui Dan Sociu din „Purgatoriul”, un volum publicat recent de  editura independentă Fantomas.

Seria „Gravuri ale ficțiunii locuite” (2026) a Anei Maria Micu a fost realizată special pentru cartea scriitorului botoșănean. Este un răspuns vizual și conceptual la poeziile lui Dan Sociu. Cele 32 de imagini sunt desenate liber cu cerneală de India pe hârtie, fără referințe fotografice, printr-un proces intuitiv care a implicat, ocazional, ascultarea poeziilor prin intermediul unei funcții de citire cu voce tare, în buclă continuă.

Într-o cameră separată, Elena Arcire dezvăluie etape de proces ale proiectului său „Fiica Timpului”, o narațiune structurată în trei serii de fotografii analogice de tip pinhole.

„La fiecare ciclu, Fiica Timpului avea să moară, iar sufletul să i se mistuie, să călătorească până în Negura de dincolo de vremuri, aducând sufletele muritorilor înapoi pe roata lumii. Acolo o aștepta propriul corp pentru a începe să învârtă roata din nou și din nou și din nou. Într-una din zile însă, Fiica Timpului avea să observe că roata nu mai avea să ducă mult alături de sufletul ei. Ea alege să părăsească Lumea Celestă, plecând spre singurul loc de care nu putea fugi, devenind om, căutându-și atât tatăl, cât și scopul, în speranța că Roata nu se va opri pe vecie.”

Cine sunt Ana Maria Micu, Elena Arcire și Dan Sociu?

Ana Maria Micu (n. 1979) este o artistă vizuală din Botoșani reprezentată în exclusivitate internațional din 2018 de Mind Set Art Center, Taipei.

Tehnica sa predilectă este pictura, practica sa incluzând fluid și desenul, animația sau videoul. Sursele sale de inspirație provin din observarea modificărilor suferite de spațiul său de locuire, care funcționează și ca atelier, sau din negocierea resurselor necesare efortului de a grădinări în condiții improprii.

A avut peste 10 expoziții  personale, dintre care cele mai importante sunt „Woman, Scaffolding” (2024) la Mind Set Art Center în Taipei și „Mână stângă spre priveliște depărtată” (2022) la Muzeul Național de Artă  Contemporană București. Printre participările semnificative în expoziții colective organizate de muzee se numără „Cealaltă față a lumii” (2026) curatoriată de Liviana Dan și Alexandra Runcan la Muzeul Național Brukenthal, „Touch Nature” (2024) curatoriată de Sabine Fellner la Lentos  Kunstmuseum Linz, „The Poetic Realm” (2021) la Yu-Hsiu Museum of Art în Taiwan și „După doisprezece ani. Producția artistică din România în 180 de lucrări” (2020) la Muzeul Național de Artă Contemporană București. În 2004, Micu a absolvit programul de Master în Arte Vizuale al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca.

Elena Arcire este un artist experimental care a absolvit Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca în anul 2024 și a participat la Bienala Internațională de Ceramică „Artele Focului” 2022 (Muzeul de Artă Cluj-Napoca), la expoziția „Sub Vitrum” 2023 (La Cave, Cluj-Napoca) și la „Expo Maraton”  2024 (Galeria Casa Matei, Cluj-Napoca) cu proiectul expozițional „A Body without A Name”.

În practica sa artistică integrează tehnici diverse, printre care fotografia, artele textile, narațiunea, sunetul și sticla. Prin procesul creativ, Elena încearcă să înțeleagă sistemele de funcționare ale lumii pentru a îmbunătăți modul în care ea se mișcă în viață și în comunitățile din care face parte.

Acest act ia ființă prin descompunerea tiparelor observate (sentimente, tradiții, experiențe, ritmuri) și  recompunerea lor, procesându-le și oferindu-le comunității.

Dan Sociu (n. 1978) este un scriitor și traducător român. A publicat numeroase volume de poezie și proză, obținând importante distincții literare. Printre operele sale notabile se numără colecțiile de poezie „cântece eXcesive” (2005) și „Uau!” (2019), alături de romane precum „Urbancolia” (2008). Extinzându-și prezența internațională, volumul său de poezie „Deep Fakes” (2026), tradus în engleză de Monica Cure, va apărea în curând la World Poetry Books.

Pe lângă activitatea sa de autor, a tradus numeroase opere din limba engleză și a participat la rezidențe artistice la Art Omi Fantomas este o editură independentă cu sediul în Arad, România, coordonată de Vasile Leac. Aceasta se concentrează pe fenomene culturale experimentale și literatură contemporană, acordând prioritate vocilor emergente și neconvenționale.