Începem ultimul trimestru al anului 2026. Prima lună din acest ultim trimestru este octombrie, numită şi Brumărel, pentru că acum începe să cadă bruma. Sunt multe superstiţii legate de această lună, cele mai multe legate de prevestirea timpului, astfel: dacă în octombrie cade multă brumă şi zăpadă, luna ianuarie va fi moale şi călduţă; dacă bubuie în octombrie, sunt semne de iarnă uşoară; cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor.

Prima zi a lunii octombrie este la nivel mondial dedicată luptei împotriva cancerului la sân. Recunoscută și sub denumirea de luna roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți și este un bun prilej pentru a le reaminti că, printr-un control medical realizat la timp, cancerul poate fi descoperit și vindecat.

Cancerul de sân este principala cauză de deces prin cancer la femei.

Deși incidența cancerului de sân a crescut în ultimul deceniu, numărul de decese au scăzut pentru că au fost diagnosticate la timp și tratamentul este mai eficient.

Astăzi, ne reamintim cât de importantă este prevenția – nu doar în cazul cancerului la sân, dar și în alte tipuri de neoplazii.

Un control la timp poate însemna o viață salvată. Să avem sănătate!

„O societate care nu își prețuiește persoanele în vârstă își neagă rădăcinile și își periclitează viitorul.” (Nelson Mandela)

Ziua internațională a persoanelor vârstnice, celebrată în 1coctombrie, este un prilej de a valida valoarea pe care persoanele vârstnice o au în viața noastră. La nivel mondial, aproximativ 700 de milioane de persoane au peste 60 de ani. Estimarile arată că până în 2050, vor fi 2 miliarde care vor avea peste 60 de ani, ceea ce înseamnă 20% din populația lumii – aceasta este o premiera în istoria omenirii.

Îmbătrânirea populației este și trebuie să fie văzută drept un progres al omenirii, iar persoanelor în vârstă trebuie să le fie recunoscută contribuția valoroasă la dezvoltarea societății prin experiență, cunoștințele, diversitatea și echilibrul pe care îl pot aduce.

România se confruntă cu un proces demografic complex. Datele Eurostat arată că, pe parcursul ultimelor două decenii, România a pierdut în jur de 2,5 milioane de locuitori (cea mai mare scădere absolută din UE).

Creșterea rapidă a numărului de persoane care ating vârste înaintate subliniază importanța promovării sănătății, prevenirii și tratării bolilor pe tot parcursul vieții.

O viață mai lungă aduce cu sine oportunități, nu doar pentru persoanele în vârstă și familiile lor, ci și pentru societate în ansamblu, întrucât anii suplimentari oferă șansa de a desfășura noi activități. Totuși, amploarea acestor oportunități și contribuții depinde în mare măsură de un factor: sănătatea.

Ziua mondială a vegetarianismului (World Vegetarian Day) este marcată în fiecare an la 1 octombrie şi este menită să promoveze bucuria, compasiunea, precum şi posibilităţile de îmbunătăţire a vieţii oferite de vegetarianism.

Această zi a fost stabilită în anul 1977 de Societatea Vegetarienilor din America de Nord (NAVS) şi aprobată ulterior, în 1978, de Uniunea Internaţională a Vegetarienilor (UIV).

Să fii vegetarian înseamnă, pe scurt, să nu mănânci carne. Vegetarienii mănâncă numai produse vegetale și lactate. Aleg să facă asta pentru a preveni niște boli, pentru a slăbi, din grijă pentru animale sau chiar din grijă pentru mediul înconjurător. Totodată, o categorie de persoane nu mănâncă carne din cauza religiei. Un exemplu pentru asta ar fi postul la noi.

În România, Societatea Vegetarienilor a fost înființată în 1991.

O hrană vegetariană de calitate necesită, însă, o agricultură curată și agricultori responsabili. În acest context, utilizarea unei fertilizări raționale, doar cu îngrășăminte organice este o componentă principală.

În fiecare an, la 1 octombrie, este marcată Ziua Internaţională a Cafelei. Istoria acestzi „viciu” începe cu aproximativ 1000 de ani în urmă, prima menţiune documentară a acesteia datând din în secolul al IX-lea. În ţările occidentale, istoria cafelei începe însă abia acum trei secole.

Fiind originară din Africa de Est (Etiopia) – regiunea Kaffa, de unde se pare că a preluat şi numele – cafeaua a fost răspândită mai întâi de arabi, urmaţi de turci şi apoi de europeni. Europenii au extins zonele lor de cultură (în Asia, America şi chiar Oceania), contribuind în acelaşi timp şi la răspândirea obiceiului de a bea cafea.

Pentru prima dată, ziua internațională a cafelei a fost celebrată pe 1 octombrie 2015, ea fiind desemnată de Organizația Internațională a Cafelei (ICO), în cadrul Expo Milano 2015. Ziua internaţională a cafelei marchează, la nivel global, atât drumul boabelor de cafea de la plantaţie până la magazinul local, dar şi activitatea oamenilor care sunt implicaţi în acest proces. Totodată, este promovată industria cafelei, într-un context de colaborare constantă între ţările producătoare şi ţările consumatoare.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1499 – A murit filosoful italian Marsilio Ficino, unul dintre cei mai influenți filosofi umaniști ai Renașterii italiene. Este întemeietorul faimoasei Academii platoniciene și primul traducător al operei filosofului antic grec Platon, în limba latină.

1800 – Spania a cedat Franţei provincia Louisiana, în baza tratatului de la San Ildefonso. Peste numai 3 ani,Napoleon Bonaparte avea să o vândă Statelor Unite.

1829 – Este fondat la Cape Town, Colegiul Africa de Sud, devenit mai târziu Universitatea Cape Town.

1850 – Se instituie un teritoriu vamal unic al Imperiului Habsburgic, prin care sunt desființate barierele vamale interne, fapt care va deschide largi posibilități pătrunderii capitalului austriac în Transilvania.

1855 – Apare la Iaşi ziarul unionist „Steaua Dunării”, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu.

1860 – Se înfiinţează la Iaşi, Conservatorul de muzică şi declamaţiune, primul său director fiind Francisc Serafim Caudella, compozitor, violoncelist, pianist, organist și profesor român, de origine germană.

1869 – Oficiul Poştal din Austria a emis primele cărţi poştale din lume concepute de Emmanuel Herrmann.

1872 – S-a creat la Bucureşti, „Asociaţia generală a lucrătorilor din România”.

1875 – Scriitorul român Ion Creangă, a debutat în revista „Convorbiri literare” cu „Soacra cu trei nurori”. Este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice „Amintiri din copilărie”.

1875 – Încep lucrările de construire în Bucureşti a Catedralei romano-catolice, cu hramul Sf.Iosif. „Sfîntul Iosif” este catedrală metropolitană și arhiepiscopală.

1880 – Prima fabrică de lămpi electrice este deschisă de către inventatorul Thomas Edison.

1908 – Automobilul popular Model T, promis de producătorul de automobile Henry Ford, s-a pus în vânzare, la un prețul de 850 $. A fost poreclita Tin Lizzy (Lizzy-tinichea).

1930 – S-a născut Richard Harris, actor german, interpretul regelui Arthur în filmul „Camelot” din 1967. Harris a interpretat rolul profesorului Dumbledore în filmele „Harry Potter şi Piatra filosofală” şi în „Harry Potter şi Camera secretelor” („Această viaţă sportivă”, „Biblia”, „Robin şi Marian”, „Gladiatorul”, „Contele de Monte Cristo”).

1957 – Pe bancnotele SUA au fost imprimate pentru prima dată celebrele cuvinte „In God We Trust”.

1958 – Este fondată în Statele Unite, Administrația Națională pentru Problemele Aeronauticii și Cercetării Spațiului Cosmic – NASA.

1960 – Colonia Nigeria devine independentă față de Anglia.

1971 – A fost inaugurat parcul Walt Disney din Orlando, Florida.

1979 – Statele Unite au cedat statului Panama suveranitatea asupra canalului Panama.

1989 – Danemarca introduce în premieră mondială conceptul juridic de „uniune civilă” pentru persoanele de acelaşi sex, numit „parteneriat înregistrat”.

1992 – Cântărețul american Michael Jackson a susţinut un concert în România în cadrul turneului „Dangerous”. Show-ul de pe Stadionul Naţional a fost considerat a fi unul dintre cele mai bune din cariera lui.

2003 – S-a inaugurat, la Cluj, cel mai mare acvariu din Transilvania la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV).

2005 – Pugilista română Mihaela Cijevschi (cat. 54 kg) a devenit prima campioană mondială din istoria boxului feminin românesc, titlu cucerit la Campionatele Mondiale de la Podolsk, Rusia.