15 octombrie: ziua femeilor din mediul rural, ziua spălatului pe mâini, s-a născut Constantin I.Parhon
Deja suntem la mijlocul lunii octombrie, zilele trec grăbite de frigul toamnei și parcă invită iarna mai repede.
Ziua de 15 octombrie marchează la nivel mondial ziua dedicată creșterii gradului de conștientizare și înțelegere asupra importanței spălatului pe mâini cu apă și săpun ca metodă simplă și eficientă prin care sunt prevenite boli și sunt salvate vieți.
Prima zi mondială a spălatului pe mâini a avut loc în 2008, când peste 120 de milioane de copii din peste 70 de țări s-au spalat pe mâini la unison cu apă și săpun. De la acea dată, liderii internaționali și comunitățile s-au folosit de această zi pentru a duce în discuție spălatul pe mâini și simplitatea acestui gest cu repercusiuni importante asupra sănătății. Din 2008, Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini a continuat să crească, fiind în prezent susținută de instituții guvernamentale, școli, organizații internaționale, membrii ai societății civile, ONG-uri, companii private și persoane fizice.
Din păcate, studii de specialitate au arătat că doar 67% dintre persoane au obiceiul de a-și igieniza mâinile. Igiena corectă a mâinilor este adesea neglijată, în parte din cauza lipsei accesului la facilități adecvate. La nivel global, 3 miliarde de oameni nu au acces la o sursă de apă curată cu care să se spele. Aproximativ 75% dintre cei care nu au acces la apă și săpun trăiesc în cele mai sărace țări ale lumii.
Puține persoane realizează însă că sunt aproximativ 400.000 de germeni pe o palmă. De aceea, spălarea corectă a mâinilor cu săpun sau utilizarea de soluții hidro-alcoolice, special concepute pentru o astfel de utilizare, pot reduce germenii de pe mâini și, astfel, probabilitatea unei îmbolnăviri. De exemplu, după spălarea cu săpun, cantitatea de bacterii scade cu 65% – 84%.
Să facem acest gest simplu să devină un reflex și să ne ținem sănătoși!
Ziua internațională a nevăzătorilor, denumită și „Ziua bastonului alb”, marcată în dată de 15 octombrie, a fost instituită de Organizația Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în anul 1993, la Varșovia (Polonia).
În fapt, ziua de 15 octombrie a fost proclamată „Ziua bastonului alb” de catre președintele SUA, Lyndon B. Johnson, la 6 octombrie 1964. Ulterior, acest eveniment a căpătat un caracter internațional, ziua fiind sărbătorită pe întregul mapamondul.
Bastonul alb, sprijinul de nadejde al persoanelor fără vedere și, totodată, un simbol al independenței, a fost inventat în 1930 de George A. Bonham, membru al Clubului „Lions” din Peoria, statulamerican Illinois. Persoanele care au nevoie de bastonul alb sunt reprezentate în România de Asociaţia Nevăzătorilor din România, organizaţie nonguvernamentală naţională cu utilitate publică. Aceasta are aproximativ 80.000 de membri și face parte din Uniunea Europeană a Nevăzătorilor, Uniunea Mondială a Nevăzătorilor, Consiliul Naţional al Dizabilităţii şi Forumului European al Dizabilităţii.
Să fim puțin mai indulgenți față de persoanele nevăzătoare și să le întindem o mână de ajutor atunci când vor să traverseze strada, dar atunci când spriginul nostrum va fi binevenit și la timp.
15 octombrie: ziua internațională a femeilor din mediul rural.
Decizia sărbătoririi țărăncilor și a altor femei din mediul rural, se datorează Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care la data de 18 decembrie 2007, a adoptat Rezoluția 62/136. Rolul acesteia este recunoașterea „rolului crucial și a contribuției femeilor din mediul rural în consolidarea dezvoltării rurale, a agriculturii, îmbunătățirea securității alimentare și eradicarea sărăciei rurale”.
Prima zi internațională a femeilor din mediul rural a fost celebrată la 15 octombrie 2008. În ţara noastră, Ziua femeii din mediul rural a fost sărbătorită pentru prima dată în 1999, la Moeciu, judeţul Braşov. Asociaţia Naţională a Femeilor din Mediul Rural (ANFMR) a marcat, an de an, această zi prin organizarea mai multor manifestări cu specific tradiţional, în numeroase localităţi din ţară.
Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populaţia lumii. Ele contribuie la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale. Cu toate acestea, femeile din mediul rural se confruntă cu numeroase obstacole, printre care:
– Acces limitat la educație și formare profesională;
– Acces redus la resurse economice, cum ar fi terenurile agricole, creditele și tehnologia;
– Participare scăzută în procesul decizional la nivel local și național;
– Lipsa serviciilor de sănătate și protecție socială adecvate;
– Vulnerabilitate crescută la efectele schimbărilor climatice și ale crizelor economice.
Prin marcarea zilei internaționale a femeilor din mediul rural, comunitatea internațională își reafirmă angajamentul față de promovarea egalității de șanse și a drepturilor femeilor, contribuind astfel la construirea unui viitor mai echitabil și mai sustenabil pentru toți.
Continuăm cu alte eveniemnte în ordine cronologică:
1582 – În mai multe țări catolice, această zi a devenit prima zi de aplicare a calendarului gregorian (ziua de 4 octombrie a fost urmată direct de 15 octombrie).
1595 – Are loc Bătălia de la Giurgiu care începe cu atacul lui Mihai Viteazul asupra armatei turce. Ariergarda otomană a fost surprinsă și zdrobită, iar robii luați de turci sunt eliberați. Bătălia de la Giurgiu, desfășurată între 15-20 octombrie 1595, a valorificat avantajul tactic obținut de oastea munteano-transilvană condusă de Mihai Viteazul în Bătălia de la Călugăreni. După un bombardament efectuat de artileria toscană cetatea Giurgiu a fost cucerită de aliații creștini.
1608 – S-a născut matematicianul și fizicianul italian Evangelista Torricelli în Emilia-Romagna, Italia. A inventat barometrul cu mercur (1643) și a dedus formula care-i poartă numele.
1783 – Primul zbor cu un balon cu aer cald, cu echipaj uman. Joseph-Michel Montgolfier și Jacques-Étienne Montgolfier sunt cei doi frați care au fost fabricanți de hârtie, inovatori și inventatori francezi. Sunt cunoscuți în întreaga lume ca primii realizatori ai zborului cu mașini mai ușoare decât aerul, inventatorii balonului cu aer cald – globe aérostatique – în limba franceză. Cei doi au lansat și primul balon aeropurtat, condus de un pilot, în persoana lui Jacques-Étienne. Printre alte realizări importante, se pot menționa și pompa de apă hidraulică (inventată de Joseph-Michel), crearea primei școli profesionale de fabricanți de hârtie (Jacques-Étienne) și inventarea unui proces industrial de fabricare al hârtiei transparente.
1815 – Exilul unui împărat. Napoleon Bonaparte ajungea pe insula Sfânta Elena din oceanul Atlantic, unde a stat în exil forțat până la sfârșitul vieții. Soldați britanici l-au păzit permanent pe împărat. Cu patru luni înainte, armata franceză, condusă de el, a fost înfrântă decisiv la Waterloo de forţele britanice şi prusace. Primul Imperiu Francez era deja istorie.
1844 – S-a născut Friedrich Nietzsche, filosoful „voinței de putere”. Est unul dintre cei mai importanți filosofi europeni al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat. Conceptul de „voință de putere” joacă un rol central în gândirea lui Nietzsche, în măsura în care acesta este pentru el – în sens metafizic – un instrument pentru înțelegerea lumii: „esența cea mai intimă a existenței este voința de putere”,
1874 – S-a născut Constantin I. Parhon, om de știință român, medic endocrinolog și neuropsihiatru, fondatorul școlii românești de endocrinologie.
1917 – Faimoasa spioană Mata Hari este executată de Franța pentru spionaj. Despre Mata Hari, cea mai faimoasă spioană din lume, s-a spus că şi-ar fi folosit frumuseţea seducătoare pentru a obţine secrete strategice de la bărbaţi. După izbucnirea Primului Război Mondial, acest stil de viaţă avea să o ruineze. A fost acuzată de spionaj, iar pe 15 octombrie 1917 a fost executată, deși această calitate a ei a fost controversată.
1921 – S-a născut Angelica Adelstein-Rozeanu, prima campioană mondială la simplu din istoria tenisului de masă românesc.
1922 – Are loc la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia încoronarea lui Ferdinand I, rege al tuturor românilor. În fața Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia, regele Ferdinand și-a pus pe cap coroana de oțel a României Independente, căreia i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice românești „de la Nistru până la Tisa”, sub sceptrul aceluiași monarh.
1948 – S-a născut cântărețul Chris de Burgh, celebru pentru „Lady in Red”.
1967 – A decedat Ştefan S. Nicolau, medic, din iniţiativa căruia s-a înfiinţat, în 1950, la Bucureşti, Institutul de Inframicrobiologie. A înfiinţat, la Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, Catedra de Inframicrobiologie, prima din România şi din lume. Membru al Academiei Române.
2003 – China a lansat prima sa misiune cu echipaj uman în spațiu, Shenzhou 5. Capsula spaţială chineză l-a avut la bord pe astronautul Yang Liwei.
2019 – A murit Tamara Buciuceanu-Botez, supranumită „Doamna comediei româneşti”. Publicul român și-o va aminti mereu în roluri memorabile precum Aneta Duduleanu din „Cuibul de viespi”, Chiriţa din „Chiriţa în provincie” sau Isoscel din „Liceenii”, regia Nicolae Corjos. „Oamenii mă strigă pe stradă Madame Isoscel”, spunea regretata artistă.






