TeleBuzz.ro

Știri scrise de copii și adolescenți

Agenda zilei

13 decembrie: Ziua Tipografului, a fost votată legea secularizării averilor mănăstirești, au fost inițiate primele concursuri de scenarii radiofonice

Mai sunt 12 zile până la Crăciun, iar citatul zilei ar fi;

„Oamenii sunt păsări cu aripile crescute înlăuntru.”, de Nichita Stanescu.

În România, Ziua Tipografului se sărbătorește, anual, pe 13 decembrie, o dată aleasă în amintirea marelui protest pașnic al tipografilor bucureșteni din 13/26 decembrie 1918, care luptau pentru drepturi sociale și libertatea presei, marcând o dată istorică pentru breasla tipografică, deși evenimente dedicate industriei (precum All2Print) pot avea loc și la date diferite, cum ar 30 septembrie 2025, pentru a discuta digitalizare și viitorul tiparului.

Ziua de 13 decembrie, celebrată de membrii comunităţi tătare încă din anul 2002, a fost consacrată ca sărbătoare a etniei tătare din România.

Această zi aminteşte de data de 13 decembrie 1917, când a fost proclamată Republica Crimeea. Republica tătarilor crimeeni a fost cea dintâi republică din întreaga lume islamică.

În 1466. a murit marele sculptor italian Donatello. Donatello a rupt tradiția stilului gotic rigid, introducând tehnici care au definit arta modernă: Schiacciato (O tehnică de basorelief extrem de fin (aproape „aplatizat”), care creează iluzia de profunzime și perspectivă atmosferică); Realismul (spre deosebire de figurile idealizate, personajele sale emană emoție brută, forță fizică și caracter individual); Reînvierea antichității (a fost primul artist care a readus în sculptură nudul de dimensiuni naturale și statuia ecvestră monumentală).

În 1524 – Radu de la Afumati a fost confirmat de către Înalta Poartă, domnitor al Țării Românești. Inscripția de pe mormântul lui Radu de la Afumați de la Curtea de Arges amintește de 20 de bătălii. La îndemnul Craiovestilor s-a supus un timp sultanului, dar, la sfârșitul domniei, când a încercat să reia politica antiotomană, boierii au urzit un complot și l-au ucis.

În 1553 – S-a născut Henric al IV-lea al Franţei, întemeietorul dinastiei de Burbon, este una dintre cele mai importante case regale europene, având origini franceze ca ramură a dinastiei Capețienilor. Aceasta a oferit monarhi care au guvernat Franța, Spania, Regatul celor Două Sicilii, Parma și continuă să conducă astăzi în Spania și Luxemburg.

În 1577 – Corsarul englez Francis Drake porneşte de la Plymouth, Anglia, în călatoria sa în jurul lumii.

În 1642, navigatorul olandez Abel Janszoon Tasman a descoperit Noua Zeelanda. A fost primul european care a explorat insulele din Pacificul de Sud, în una dintre incursiuni ajungând în Noua Zeelandă.

13 decembrie 1693 – A murit Mitropolitul Dosoftei (Dimitrie Barilă), mitropolit al Moldovei, cărturar, poet și traducător. În 2005 Biserica Ortodoxă Română l-a proclamat sfânt.

În 1812, s-a declanșat Ciuma lui Caragea. Epidemia dintre anii 1812–1813 a izbucnit în a doua zi de domnie a lui Ioan Vodă Caragea și a decimat, în următoarele luni, jumătate din locuitorii Bucureștiului. Au murit până la 300 de oameni pe zi și se crede că numărul morților în toată țara a fost mai mare de 90.000.

În 1816, s-a născut Werner von Siemens, inginer și industriaș german. A construit primul tramvai cu alimentare electrică prin cele două șine (1870), prima locomotivă electrică (1879), cuptorul cu arc electric pentru oțelării (1878), primul război de țesut cu acționare electrică (1879), pirometrul cu rezistență pentru măsurarea temperaturilor înalte (1880); ascensorul cu acționare elctrică (1880). Siemens este cel care propune watt-ul ca unitate de putere (1882). De asemeni el este cel care dă denumirea de electrotehnica pentru electricitatea tehnică.

În 1843, s-a născut George Stephănescu, compozitor, pedagog și dirijor român, organizator al vieții muzicale românești, creator al școlii românești de canto. A fost inițiatorul reprezentațiilor de operă în limba română și fondatorul a trei societăți lirice premergătoare Operei Române.

În 1848 – Orașul Cluj a fost ocupat de trupele insurgente maghiare conduse de generalul Iosif Bem.

În 1863 – Guvernul Kogalniceanu a votat Legea secularizării averilor mănăstirești, un deziderat al Revoluției de la 1848. Prin reformă au fost secularizate 75 de mănăstiri „închinate” grecilor, 44 din Țara Românească și 31 din Moldova, toate deținând până atunci 560 de moșii. Dintre aceste moșii, multe au fost folosite pentru improprietarirea țăranilor, în cadrul „Reformei agrare”.

13 decembrie/25 decembrie 1872 – Gara București Nord a fost legată la linia căii ferate.

În 1886, s-a născut popularul tenor român Nicolae Leonard. A fost supranumit „Prințul operetei”.

În 1923 – S-a născut Nicolae Purcărea, sculptor în lemn, deținut politic în închisorile comuniste (peste 20 de ani), memorialist. A devenit unul dintre cei mai apreciați sculptori de inspirație populară din România, și și-a scris memoriile, din lungii ani de detenție si tortură politică, la 90 de ani: Urlă haita…Pitești, Canal, Gherla, Jilava, Aiud (2012).

În 1929, s-a născut Christopher Plummer, actor canadian de teatru şi film („Sunetul muzicii”, „Iisus din Nazaret”).

În 1931 – La Radiodifuziunea Română, au fost inițiate primele concursuri de scenarii radiofonice. Erau dotate cu trei premii și mențiuni, pentru încurajarea dramaturgiei radiofonice.

În 1937 – A început Masacrul din Nanking (13 decembrie 1937 – ianuarie 1938) – În al Doilea Război Chino-Japonez, trupele japoneze au capturat orașul chinez Nanking și au început să comită numeroase atrocități. Controversatul Masacru din Nanking rămâne o piatră de încercare în relațiile chinezo-japoneze, dar și în alte relații cu națiunile asiatice ale Pacificului, cum ar fi Coreea de Sud sau Filipine.

În 1948, a decedat dramaturgul german Zaharia Bârsan. A fost fondatorul Teatrului Național din Cluj și primul său director.

În 1955, a decedat Alexandru Proca, om de ştiinţă român, fizician, considerat o notorietate mondială în domeniul particulelor numite “mezoni”, a căror existenţă a demonstrat-o teoretic.

13 decembrie 1983 – Poetul român Nichita Stănescu, laureat al premiului Herder și membru post-mortem al Academiei Române, a încetat din viață la vârsta de 50 de ani, ales membru post-mortem al Academiei Române. Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”.

Cateva citate celebre de Nichita Stănescu: “„Am să vă spun un lucru, cu riscul de a mă repeta. Eu nu prea cred că există poeţi, cred că există poezie.”, „Ca să te îndoieşti de linia dreaptă, trebuie să ştii mai întâi din câte puncte este făcută.”; „Am cunoscut pe cineva care vedea materia, cineva m-a cunoscut pe mine care vedeam cuvintele.”; „Cel mai desăvârşit duşman şi cel mai mângâietor prieten reprezintă propria noastră memorie.”; „Câteodată viaţa este surprinzătoare, punându-te la încercare prin propriile tale alegeri.” „Oamenii sunt păsări cu aripile crescute înlăuntru.”

13 decembrie 1990 – A fost înființat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Scopul declarat al acestei instituții este: „organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța statului în timp de pace, cât și de război”.

13 decembrie 1996 – Liderii Uniunii Europene au prezentat design-ul bancnotelor EURO.

13 decembrie 2005: A fost inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române.

13 decembrie 2007 – A fost semnat Tratatul de la Lisabona, care a modernizat și reformează instituțiile și procesele de luare a deciziilor din Uniunea Europeană (UE), simplificând structura, conferind personalitate juridică UE, sporind puterea Parlamentului European, introducând noi drepturi pentru cetățeni (precum inițiativa cetățenească europeană) și consolidând rolul UE pe scena mondială.