Pe 25 martie, creștinii ortodoxi sărbătoresc Buna vestire, exact la nouă luni înainte de Crăciun, data fiind astfel aleasă de Părinții Bisericii ca să indice că Iisus Hristos a fost conceput într-o perioadă de timp perfectă „din Duhul Sfânt și din Fecioara Maria”, așa cum este precizat în Crezul Niceo Constantinopolitan.

Pe lângă această sărbătoare agenda zilei vine  cu multe alte evenimente foarte importante:

Prin articolul 50 din Legea nr. 218 din 23. 04. 2002 data de 25 martie a fost desemnată Ziua Poliţiei Române.

Alegerea acestei date este legată de simbolul creştin al Bunei Vestiri aflat pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române. În anul 1822 domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Agă Mihăiţă Filipescu (şeful poliţiei din acele timpuri) drapelul pe care este cusută sigla Steagului Agiei. Alături de siglă se află o ghirlandă din aur în interiorul căreia este prezentată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire).

La 25 martie este marcată în fiecare an ziua internaţională a comemorării victimelor sclaviei şi comerţului transatlantic cu sclavi, proclamată de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) printr-o rezoluţie adoptată de Adunarea Generală a ONU la 17 decembrie 2007. Această zi are şi scopul de a atrage atenţia asupra pericolelor rasismului şi a prejudecăţilor din prezent.

După cum aminteşte Organizaţia Naţiunilor Unite, timp de peste 400 de ani, mai mult de 15 milioane de persoane – bărbaţi, femei şi copii – au fost victimele comerţului transatlantic cu sclavi, unul dintre cele mai întunecate episoade din istoria omenirii.

Comerțul transatlantic cu africani înrobiți, care a funcționat între secolul al XV-lea și sfârșitul secolului al XIX-lea, a implicat îngrozitorul trafic cu milioane de femei, bărbați și copii, mai ales din Africa de Vest către Americi. Această strămutare forțată a îmbogățit puterile imperiale și alte puteri.

De asemenea, a dat naștere unor false narațiuni despre supremația albă și inferioritatea rasială, care au fost folosite pentru a justifica această practică rușinoasă și care continuă să afecteze societățile noastre și astăzi. O înțelegere a acestei perioade este necesară pentru a combate moștenirile sale, inclusiv rasismul și prejudecățile.

Această zi este un moment pentru reflecție, dar și unul pentru educație. În ciuda miturilor care afirmă contrariul, africanii înrobiți au îmbogățit cele două Americi nu doar prin munca lor, ci și printr-un transfer de abilități și cunoștințe vitale.

Ziua internaţională a solidarităţii cu angajaţii reţinuţi şi cu cei dispăruţi (ONU), La 25 martie 2021 este marcată, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ziua internaţională a solidarităţii cu angajaţii reţinuţi şi cu cei dispăruţi, pentru a creşte gradul de conştientizare asupra expunerii pe durată desfăşurării misiunilor a personalului specializat al ONU. În acest fel, se urmăreşte consolidarea măsurilor de protejare a personalului agenţiilor organizaţiei, a reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale şi a jurnaliştilor.

În aceeași zi sarbătorim ziua internațională a vafelor (International Waffle Day). Este marcată în întreaga lume, dar este sărbătorită cu precădere în Suedia, ţara în care a început şi unde este cunoscută pur şi simplu ca Ziua vafei. Vafele au ajuns în Suedia la începutul anilor 1600 şi s-au răspândit rapid în ţinuturile din apropiere. Erau adesea mâncate cu gemuri şi fructe, impunându-se ca un deliciu îndrăgit care se consuma în orice moment al zilei.

Ziua vafei coincide cu sărbătoarea religioasă Buna Vestire, care celebrează concepţia lui Iisus, cu nouă luni înainte de Crăciun. În limba suedeză, Varfrudagen (Ziua Fecioarei Maria, cum mai este numită sărbătoarea Bunei Vestiri) sună asemănător cu Vaffeldagen, care înseamnă „Ziua vafelor” sau napolitanelor. Pe măsură ce a trecut timpul, a apărut o varietate mai mare de vafe. Acestea au devenit mai dulci în anii 1700, după ce în reţete au fost adăugate mai mult unt şi zahăr. În 1839, a fost creată vafa belgiană, mult mai groasă decât vafele obişnuite şi cu grile mai adânci. Varianta belgiană era mai plină şi conţinea şi mai multă dulceaţă şi cremă.

Pe 25 martie este Ziua citirii cartilor lui J. R. R. Tolkien. Sărbătorită la nivel internațional, acestă zi este dedicată operelor autorului lui John Ronald Reuel Tolkien, care au avut și continuă să aibă un succes răsunător în întreaga lume. De-a lungul vieții a scris numeroase opere, cele mai cunoscute fiind trilogia Stăpânul Inelelor și Hobbitul, cărți după care s-au realizat ecranizări de succes.

Continuăm cu evenimentele aranjate în ordine cronologică:

Anul 1 Î.Hr. – Bunavestire: Îngerul Domnului o vestește pe Preacurata Fecioară că, fix peste 9 luni, va naște un fiu. Așa povestește legenda biblică. Istoria nu povestește nimic. Nu că ar infirma faptele, dar pur și simplu, din lipsă de probe.

101 – Împăratul Traian părasește Roma, îndreptându-se spre Moesia Superioară, pentru a începe luptele cu dacii, conduși de regele Decebal; această dată marchează începutul primului război daco-roman (101-102).

421 – Orașul din lagună. O biserică ridicată pe o insulă numită Rialto, aflată în mijlocul unui râu din nordul Italiei, era sfințită. Acest moment este considerat momentul fondării Veneției. La Roma încă era un împărat, dar puterea lui scădea. Se crede că primii locuitori al Veneției erau refugiați din orașele romane aflate în apropiere, fugăriți de invadatori. Veneția a crescut în jurul bisericii San Giacomo di Rialto. Orașul este considerat unul dintre cele mai frumoase din lume și este o mare destinație turistică în Italia.

1608 – Ridicarea Mănăstirii Cernica, ctitorie a lui Cernica Știrbei. Este o mănăstire ortodoxă aflată în apropiere de București, în judetul Ilfov. În obștea monahală a acestei mănăstiri au trăit nenumărați bărbați cu viață sfântă, cei mai renumiți dintre aceștia fiind: Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica și Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici.

1643 – S-a tipărit, la Iași, lucrarea „Cartea românească de învățătură”, a mitropolitului Varlaam. Cartea începe cu un „Cuvânt” adresat de Vasile Lupu „la toată semenția românească de pretutindeni ce se află pravoslavnici într-această limbă”, arătând că oferă „acest dar limbii românești, carte pre limba românească, întăiu de laudă lui Dumnezeu, după aceia, de învățătură și de folos sufletelor pravoslavnici”. Urma apoi un „Cuvânt către cetitoriu” al mitropolitului. Din aceste două prefețe se desprinde ideea unității de neam și de limbă a românilor din Moldova, Muntenia și Transilvania.

1646 – Se încheie un tratat de alianță între principele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi I, și domnul Moldovei, Vasile Lupu.

1655 – Titan, cea mai mare lună a lui Saturn, a fost descoperită de matematicianul și fizicianul olandez Christian Huygens. Huygens a fost inspirat de descoperirea de către Galileo Galilei a patru sateliți ai planetei Jupiter în 1610 și a îmbunătățit tehnologia sa de construcție a unui telescop. Christiaan, cu ajutorul fratelui său Constantijn Huygens Jr.

1801 – A murit poetul romantic german Novalis (numele adevărat Friedrich Leopold von Hardenberg), el a fost unul dintre cei mai mari poeți și prozatori germani, considerat cel mai de seamă reprezentant al Cercului romanticilor de la Jena. Influențat de Fichte, căruia i-a fost discipol, a cultivat idealismul magic și extazul mistic.

1807 – În Marea Britanie este abolit comerțul cu sclavi.

1807 – Prima cale ferată pentru pasageri. O cale ferată industrială, aflată pe malul canalului Bristol din Marea Britanie, începe să transporte pasageri plătitori de bilet. Era prima cale ferată din lume pentru călători. Încă nu putem să vorbim de tren. Primele vagoane erau trase de cai și arătau mai mult a diligențe cu altfel de roți. Acest mijloc de transport a fost popular 20 de ani.

1881 – S-a născut Bela Bartok, compozitor, pianist și folclorist, unul dintre marii creatori ai muzicii moderne.

1882 – Mitropolitul primat al Ungrovlahiei, Calinic Miclescu, săvârșește la București sfințirea marelui mir, pas care a însemnat autocefalia (independența) Bisericii Ortodoxe Romane față de Patriarhia de la Constantinopol.

1885 – S-a născut Mateiu Caragiale, scriitor român Craii de Curtea Veche, Remember).

1903 – Marea Britanie şi Statele Unite cad de acord cu privire la delimitarea frontierei dintre Alaska şi Canada.

1907 – În România este aprobat Decretul privind obligativitatea ortografiei stabilite de Academia Română.

1918 – S-a constituit Republica Populară Belarus. A fost primul stat modern independent belarus, care și-a proclamat independența în 1918. Acest stat mai este cunoscut și ca Republica Democrată Belarusă.

1918 – A încetat din viață compozitorul francez Claude Debussy. Este considerat a fi cel mai important compozitor de pian, de după Frederic Chopin și totodată unul dintre cei mai influenți compozitori, creatorul unui stil inovativ și a unei opere care a constituit o evadare din conceptele tradiționaliste.

1924 – Grecia este proclamată republică. Sărbătoare națională.

1940 – S-a desfăşurat prima adunare generală a membrilor Societăţii Scriitorilor din Basarabia, România.

1942 – S-a născut Aretha Franklin, cântăreață americană. Cunoscută pentru melodiile ei soul și fiind numită Regina muzicii Soul, a cântat de asemenea jazz, blues, R&B, muzică gospel și rock. Aretha Franklin a câștigat 18 premii Grammy și este considerată una dintre cele mai de succes cântărețe din istorie, cu peste 75 de milioane de înregistrări vândute în întreaga lume.

1942 – S-a născut Ana Blandiana, poetă română, scriitoare (autoare a 26 de cărți publicate în română și a 60 de volume apărute în 26 de limbi) și luptătoare pentru libertate civică din România. În luna mai 1990 a reînființat Centrul PEN din România, pe care l-a condus până în 2004. Ea a debutat în revista Tribuna din Cluj, România. Înainte de revoluția din 1989, faimoasa dizidentă și apărătoare a drepturilor omului, a avut curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceauşescu prin declaraţii publice în interviuri acordate postului de radio Europa Liberă şi in paginile unor publicaţii din străinătate.

1947 – S-a născut Elton John, cântăreț și compozitor britanic de succes. Într-o carieră de patru decenii Elton John a vândut peste 450 de milioane de discuri la nivel mondial, devenind unul dintre cei mai de succes artiști din istorie. Melodia sa Candle in the Wind (1997) a fost vândută în peste 37 de milioane de exemplare, fiind cea mai bine vândută melodie din istorie. John a fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame în 1994. S-a implicat intens în lupta contra SIDA începând cu sfârșitul anilor 1980 și a fost numit cavaler în 1998.

1949 – Ia ființă Uniunea Scriitorilor din România prin fuziunea Societății Scriitorilor Români cu Societatea Autorilor Dramatici.

1957 – Pace prin prosperitate. Reprezentanți a șase țări – Germania de Vest, Belgia, Italia, Franța, Olanda și Luxemburg – au semnat la Roma tratatul fondator al Comunității Economice Europene. Scopul noii organizații era integrarea economică a țărilor membre, pentru menținerea păcii pe continent. Această apropiere economică a dus la actuala piață unică din UE.

1997 – Prin Ordonanța de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie.

1998 – Comisia Europeană recomandă adoptarea monedei unice, Euro, de către 11 țări.

1999 – Revoltă antiNATO la Skopje. Aproximativ 10.000 de protestatari au atacat cu cockteiluri Molotov Ambasadele Statelor Unite, Germaniei și Marii Britanii, precum și Hotelul Aleksander (unde erau găzduiți verificatorii OSCE evacuați din Kosovo) și Hotelul Continental, sediul NATO la Skopje, provocând pagube clădirilor și incendiind automobilele diplomatice.

1999 – A murit Valentin Lipatti, om de cultură, ilustră figură a diplomației românești.

2002 – Se are în vedere începerea lucrărilor de construcție a Catedralei Mântuirii Neamului în perimetrul cuprins între străzile Nerva Traian, Mircea Vodă și Bulevardul Mărășești din București. Catedrala patriarhală va purta hramul Înălțarea Domnului și Sfântului Apostol Andrei, iar ansamblul arhitectural va include două pasaje subterane semi-îngropate și o piață pietonală.

2005 – Se deschide Expo Aichi 2005 – prima expoziție mondială a secolului XXI, având ca temă Înțelepciunea naturii (Japonia, Aichi).

2018 – A avut loc Marea Adunare Centenară din centrul Chişinăului, încheiată cu adoptarea unei rezoluţii în favoarea unirii cu România.

2023 – Un asteroid de aproximativ 70 de metri în diametru, denumit 2023 DZ, a trecut la aproximativ 174.600 km de Pământ la o distanță mai mică decât jumătate din distanța Pământ-Lună.