O ediție specială a rubricii „Pastila de gramatică” din ziarul Buzz, de data aceasta online. De ce pe site acum?  Am observat la televizor, pe rețele, dar și în viața de zi cu zi, tot felul de cuvinte și expresii des folosite acum în preajma sărbătorilor pascale, dar pe care nu le utilizăm corect.

Dincolo de ocazia de a sta în tihnă alături de ceilalți, de mesele îmbelșugate, sărbătoarea Paștelui aduce și o intensificare a mesajelor, urărilor și discuțiilor în spațiul public și online. Să le luăm pe rând. Câteva idei inspirate din rubrica realizată de filologul Corina Popa pentru emisiunea „Vorbește lumea” și nu numai.

Acum, de Paște simțim cum ,,se nasc speranța, iubirea și gândul bun”. Expresia este corectă deoarece subiectul este multiplu (mai multe elemente), iar verbul trebuie să fie la plural, nu la singular („se naște”).

Mereu, ne confruntăm cu dilema: Paște sau Paști? Ambele forme ,,Sărbătorile de Paști” și ,,Sărbătoarea de Paște” sunt corecte, pentru că una se referă la ansamblul zilelor festive, iar cealaltă la evenimentul în sine.

 ,,Lumina Învierii” este o expresie pe care o auzim frecvent în această perioadă. Este corect învierii, deoarece ,,Învierea” este un substantiv articulat care cere genitivul („Învierii”), nu forma nearticulată „Învieri”.

Joia se vopsesc ouăle și nu ouălele. Este corect ,,înroșirea ouălor”, deoarece pluralul articulat corect al substantivului ,,ou” este „ouălor”, nu „ouălelor”.

În acestă perioadă de pregătire a meselor bogate de Paște, gospodinele stau mult lângă „aragaze” și nu „aragazuri”, deoarece „aragaz” are forma de plural neregulată acceptată „aragaze”.

De Paște, după ciocnirea ouălor, „le decojim”, pentru că verbul „a decoji” are forma corectă cu „j”, nu „le decoim”. Rămânem în sfera ouălor și aducem în atenție alte două substantive cărora le greșim deseori pluralul. Este corect „gălbenușuri” și „albușuri”, deoarece acestea sunt formele de plural corecte, nu „gălbenușe” și „albușe”, care sunt greșite.

Unii dintre noi pun pe masa de sărbătoare și „salată de boeuf” și nu salată boeuf.  „Boeuf” este un împrumut din franceză și nu se acordă în limba română („boeuf” rămâne invariabil).

Ca aperitive, de Paște, putem găsi și o „sărățică” și nu „sărățea”, deoarece aceasta este forma acceptată în limba română pentru acel preparat. Tot în zona preparatelor din aluat: corect este „foitaj”, nu „foietaj”, pentru că aceasta este forma adaptată corect în limba română.

Vedeta acestor sărbători este pasca. Substantivul „pască” nu are formă de plural, de aceea spunem „mirosul păștii”, nu „mirosul pascăi”.
Tot de Paști mai ales savurăm cu plăcere un  „stufat” de miel sau „stufaturi”, cum este  la plural.

Te-ai întrebat vreodată ce înseamnă drob, de unde vine cuvântul? Spunem „drobi” când ne referim la bucăți („bulgări”) de sare, iar „droburi” când vorbim despre preparatul culinar. 

În noapte de Înviere, mulți creștini vor merge la „mănăstire”, nu „mânăstire”, deoarece aceasta este forma standard din limba română.

Preoții vor ieși cu lumina sfântă din  „altare” și nu „altaruri”, pentru că pluralul substantivului „altar” este „altare”.

Alte două presupuse probleme în comunicarea noastră din această perioadă: sunt corecte ambele forme „învie” și „înviază”, deoarece limba română acceptă ambele variante de conjugare. De asemenea, sunt corecte și „biruie” și „biruiește”, precum și „mântuie” și „mântuiește”.