În Sâmbăta Mare, pe 11 aprilie, este ultima zi de pregătire înainte de Paște. Aceasta zi mai este caracterizată și prin sacrificarea mielului, coacerea pascăi și a cozonacilor.
Din punct de vedere religios, Sâmbăta Mare amintește de punerea în mormânt a Mântuitorului și de coborârea Sa la iad, unde, potrivit tradiției ortodoxe, a eliberat sufletele celor drepți.
Este o zi de o solemnitate aparte, în care credincioșii se adună în biserici pentru a participa la ultimele slujbe dinaintea Învierii.
În noaptea dintre Sâmbăta Mare și Duminica Paștelui, credincioșii participă la slujba Învierii. Momentul culminant este primirea Luminii Sfinte, adusă în România de la Ierusalim, simbol al Învierii și al biruinței vieții asupra morții.
Oamenii iau lumină de la preot și o duc acasă cu grijă, păstrând-o aprinsă cât mai mult timp ca semn de binecuvântare.
Anual, pe 11 aprilie, este marcată ziua internațională a celor eliberați din lagărele de concentrare fasciste.
În 11 Aprilie 1945, soldații americani au doborât zidurile a lagărului de la Buchenwald, simbol al ororilor naziste, supranumit și „fabrica morții”.
Buchenwald a fost unul dintre cele mai mari lagăre de concentrare naziste. Evenimentul constituie o invitație la reflecție asupra a ceea ce a reprezentant Holocaustul și asupra efectelor pe care le-au avut actele antisemite și xenofobe manifestate la acea vreme asupra lumii întregi: șase milioane de evrei, un număr indefinit de reprezentanți ai altor minorități au fost exterminați în camerele de gazare și lagărele de concentrare în perioada 1933 – 1945.
Tot în aceeași zi sărbătorim și ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson (World Parkinson’s Day). A fost înființată cu scopul de a crește gradul de informare cu privire la această afecțiune, de a evidenția impactul pe care îl are asupra celui suferind, asupra familiei sale și a societății, precum și în vederea strângerii de fonduri pentru proiecte de cercetare dedicate acesteia.
Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este marcată în onoarea medicului englez James Parkinson, născut la 11 aprilie 1755. James Parkinson a descris pentru prima dată această boală în lucrarea sa „Eseu despre paralizia tremurătoare” („An Essay on the Shaking Palsy”, 1817). În anul 1980, horticultorul olandez J. W. S. Van der Wereld, el însuși bolnav de Parkinson, a dezvoltat un soi de lalea roșie cu nuanțe albe. I-a pus numele „Dr. James Parkinson”, în onoarea celebrului om de știință. La 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinței de la Luxemburg dedicată acestei boli, laleaua roșie a fost desemnată simbolul Zilei mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson. La nivel european, Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este susținută de Asociația Europeană a Bolii Parkinson, formată din 45 de organizații membre din toată Europa.
Boala Parkinson este o boală degenerativă ce cauzează moartea celulelor nervoase care produc dopamina, neurotransmițător cu rol fundamental în creier pentru controlul motricitații.
Pe 11 aprilie, celebrăm ziua internațională a animalelor de companie (#PetDay). Această zi a luat ființă pentru a putea sărbători adevăratul rol pe care animalele de companie îl au în viața oamenilor. Oamenii și animalele sunt împreună pentru a face lumea mai frumoasă și doar un om cu inimă bună va ști cum să crească un animal cu multă iubire. Cu bani poți cumpăra orice animal îți dorești, însă doar cu iubire îl poți crește așa cum are nevoie. Astăzi sunt sărbătorite animalele de companie, de la pisici şi iepuraşi până la papagali şi câini, toți fiind prieteni extraordinari. În România, cele mai multe animale de companie sunt tot pisicile și câinii, ca în toată lumea, fiind urmați de papagali și pești.
Ziua animalelor de companie a fost sărbătorită pentru prima dată în 2006 la iniţiativa americancei Colleen Page, apărătoare a bunăstării animalelor. De atunci, ziua animalelor de companie a fost celebrată în fiecare an, fără întrerupere.
1680 – Apare, la Iași, Psaltirea de-nțăles a sfântului împărat proroc David, cu text slavo-român, tradusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei (cunoscută sub denumirea de Psaltirea slavo-română).
1814 – Tratatul de la Fontainbleau pune capăt Războiului celei de-a șasea coaliții împotriva lui Napoleon care e forțat să abdice necondiționat pentru prima dată. Napoleon Bonaparte a fost exilat pe Insula Elba în Mediterana.
1834 – Se reprezintă, la Iaşi, „Cantata pastorală sau serbarea păstorilor moldoveni”, primul spectacol muzical în limba română.
1854 – A murit Karl von Basedow, medic german celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Basedow- Graves. Boala Basedow-Graves este o afecțiune autoimună frecventă a tiroidei, cauza principală a hipertiroidismului, în care anticorpii stimulează excesiv glanda, ducând la o producție prea mare de hormoni tiroidieni
1858 – La Bucureşti în Muntenia, s-a născut Barbu Ştefănescu Delavrancea, scriitor, orator şi avocat român, membru al Academiei Române şi primar de Bucureşti. Delavrancea s-a făcut remarcat prin câteva succese notorii:
A înlocuit tramvaiele trase de cai cu tramvaie acționate electric.
A executat lucrări de aliniere și pavare a 120 străzi.
A inițiat sisemul de filtrare și purificare a apelor Dâmboviței.
A început primele lucrări de adâncire și sistematizare a albiei Dâmboviței, pentru a evita „pătrunderea apei pe străzi și în case, la inundații”.
A mărit capacitatea centralelor electrice de la Ciurel și Bragadiru, pentru a putea furniza curent celor (foarte mulți!) care foloseau lămpi cu fitil și cu petrol.
A obligat atât aparatul primăriei cât și sectorul privat să respecte Legea privind repausul duminical, respectiv o zi de odihnă pe săptămână, pentru toți salariații.
1871 – S-a născut la Iași pictorul român Theodor Pallady. În anul 2012 a fost declarat membru post-mortem al Academiei Române. Muzeul Theodor Pallady, în care sunt expuse tablouri pictate pe pânză de Pallady precum și peste 800 desene cu peisaje, nuduri, portrete sau interioare, reprezentative pentru perioada pariziană a lui Pallady, este găzduit de Casa Melik. Aflată în București, pe strada Spătarului 22, sector 2 a fost construită între 1750-1760 de către armeanul Hagi Kevork Nazaretoglu. Clădirea este astăzi cea mai veche casă din București și este inclusă pe lista momumentelor istorice.
1875 – A decedat Samuel Heinrich Schwabe, astronom german, autorul primului desen detaliat al marii pete roşii de pe Jupiter. S-a remarcat prin observaţiile privind ciclul solar. Astfel, în 1843 a descoperit variaţia ciclică, cu o perioadă de 10 ani, a numărului de pete solare.
1880 – În România ia fiinţă prima direcţie a Căilor Ferate Române (C.F.R.). Prin legea pentru răscumpărarea de către statul român a liniilor aparţinând Societăţii Acţionarilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 23 din 29 ianuarie 1880, statul trebuia să preia, până la 1 mai 1880, administrarea şi exploatarea „drumului de fier”, în acest scop fiind creată „Direcţiunea Princiară a Căilor Ferate Române”.
1899 – Moare Lascăr Catargiu, om politic, prim-ministru al Principatelor Unite și al Regatului României. A fost unul din cei trei membri a Locotenenței Domnești, care a condus statul român, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza și până la instalarea următorului domn, Carol de Hohenzollern-Sigmarigen
1899 – Spania cedează insula Puerto Rico Statelor Unite.
1905 – Principele G.V. Bibescu întreprinde, împreună cu soţia sa Martha, cu Emanuel Bibescu, inginerul Dimitrie Leonida, soţii Ferekyde şi Claude Anet, o mare expediţie cu automobilul în Persia, traversând Rusia, Crimeea şi Caucazul. George-Valentin Bibescu, a fost unul dintre cei mai buni piloți români. Este fondatorul Automobil Clubului Român în 1904. A înființat Clubul Aviatic Român în 1909 și Liga Națională Aeriană în 1912. Între anii 1911-1912, George Valentin Bibescu a deținut funcția de comandant al Școlii de pilotaj de la Cotroceni.
1917 – Şi-a ţinut lucrările Congresul Învăţătorilor din gubernia Basarabia, care acceptă institurea şcolii naţionale moldoveneşti, dar cu menţinerea limbii ruse ca obiect de studiu obligatoriu.
1919 – A fost creată Organizația Internațională a Muncii, cu sediul la Geneva. România este membru fondator. Organizația Internațională a Muncii (OIM) este o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite care se ocupă cu problemele legate de muncă la standarde internaționale de muncă.
1944 – A încetat din viaţă în urma unui atac de cord, Ion Minulescu, poet simbolist, prozator şi dramaturg român. on Minulescu, primul român care a cucerit Parisul. A primit Legiunea de Onoare, îşi servea prietenii cu „poeme lichide” produse de el şi dormea cu uşile deschise „ca să se reunească spiritele familiei”. S-a format sub influența succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petică și a simboliștilor francezi și belgieni. A condus două publicaţii simboliste, Revista celorlalţi şi Insula.
1954 – S-a născut Teo Peter, basistul trupei „Compact”, decedat într-un tragic accident în anul 2004.
1969 – Are loc, la Teatrul Mic din Bucureşti, premiera piesei Iona, de Marin Sorescu. Tragedia în patru tablouri Iona, a fost montată de regizorul Andrei Serban, în rolul titular fiind interpretat de actorul emerit George Constantin.
1970 – A fost lansată de la Kennedy Space Center nava spațială americană Apollo 13. Apollo 13 a fost a treia misiune umană a NASA dezvoltată cu intenția de a coborî pe Lună. Pe parcursul misiunii însă, probleme tehnice au forțat echipajul să renunțe la aselenizare. Echipajul era format din comandantul misiunii James A.
1976 – Este creat primul computer personal Apple I.
1992 – S-a înfiinţat Eximbank, bancă specializată în susţinerea comerţului exterior al României prin istrumente financiar-bancare şi de asigurări specifice, atât în nume şi cont propriu, cât şi în numele statului.
1999 – India testează o nouă variantă a rachetei balistice cu rază medie de acţiune de tip AGNHI.
2018 – A murit Carmen Stănescu, actriță română.
2019 – Beresheet (Bereşeet), prima sondă israeliană lunară, nu a atins suprafaţa Lunii, satelitulul nostru natural. Astfel prima misiune organizată de această ţară, care a fost şi prima misiune în totalitate privată, s-a încheiat cu un eşec.
