Iată-ne la mijlocul lunii mai cu bucuria mirosului proaspat de bujori!

15 mai a devenit, treptat, dată la care sărbătorim ziua bujorului românesc, floare care oferă un adevărat spectacol de culoare în numeroase arii protejate din țară. La începutul lunii iunie 2013, în cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for life, Life for agriculture”, un grup de profesori și cercetători ai USAMV Bucureşti, din cadrul Facultății de Horticultură, au lansat propunerea titularului disciplinei Floricultură, conf. univ. dr. Florin Toma, ca BUJORUL să fie proclamat oficial, de către statul român, floarea naţională a României și emblema florală a României.

Bujorul este o specie florală unică în Europa, care se regăsește numai în România. Toate națiunile puternice precum și aproape toate țările lumii au una sau mai multe flori naţionale, reprezentative pentru arealul geografic sau pentru cultura şi tradiţiile lor (SUA au trandafirul ca floare națională, fiecare stat având la rândul său o altă floare care îl definește și reprezintă, Ungaria, Olanda sau Turcia au ales laleaua, poporul japonez are cireșul ornamental, scoțienii au floarea de scaiete, Franța irisul, Austria floarea de colț, Spania garoafa roșie iar canadienii au frunza de arțar drept „floare” națională plasând-o chiar pe drapel).

Bujorii din speciile Paeonia peregrina (de pădure) și Paeonia tenuifolia (de stepă) se află pe Lista Roșie a plantelor superioare (flora spontană endemică rară, vulnerabilă sau pe cale de dispariție) a Institutului de Biologie.

Ziua de 15 mai a fost declarată de ONU, printr-o rezoluție din 1993, drept Ziua Internațională a Familiei. 1994 a fost declarat An Internațional al Familiei, iar începând cu anul 1995, Ziua Familiei este sărbătorită în multe țări de pe planetă cu scopul de a sensibiliza opinia publică și de a sublinia importanța familiei, în condițiile în care oamenii au început să se îndepărteze de această instituție. Pe lângă sărbătorirea lucrurilor bune care vizează familia, ONU are în vedere ca Ziua Internațională a Familiei să fie un prilej de observare.

În acest sens, autoritățile și oamenii trebuie să aibă în vedere faptul că familia a suferit diverse schimbări de-a lungul timpului, în toate colțurile lumii. Aceste schimbări sunt de ordin social, economic și, mai ales, demografic. Astfel, această zi ne arată tuturor rolul esențial al familiei într-o comunitate, precum și provocările care afectează această structură socială.

În România, în anul 1995, ziua de 15 mai a fost declarată și Ziua Familiilor Române.

Inițiatorul acestei sărbători, ONU, și-a rezervat dreptul de a organiza și de a promova activități de tipul conferințelor, al atelierelor și al emisiunilor televizate. În plus, organizația vizează anual scrierea de articole de ziar și în mediul online, ridicând probleme care afectează familiile de peste tot din lume. La acest demers sunt invitate să participe și școlile, dar și alte unități care au drept scop educația.

Al XIX-lea congres al Uniunii Latine, întrunit la Paris în zilele de 13 şi 14 decembrie 2000, a decis să aniverseze convenţia constitutivă a Uniunii Latine, semnată la Madrid la 15 mai 1954.

Astfel, cele 36 de state membre ale organizaţiei au ales să declare data de 15 mai ca Zi a Latinităţii. Această dată „marchează începutul unei perioade în care statele latine au creat mecanisme care să permită protejarea bogăţiei culturale a lumii latine, ale cărei moştenitoare sunt, pentru a o proiecta mai eficient în viitor”.

În fiecare an, pe data de 15 mai, este marcată și Ziua mondială de acțiune pentru climă, o ocazie importantă de a ne aminti de impactul pe care îl avem asupra mediului și de necesitatea acțiunii urgente pentru a contracara schimbările climatice.

Fiecare dintre noi are un rol important în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar faptele noastre individuale au consecințe semnificative. O singură pungă de gunoi aruncată la întâmplare poate părea neglijabilă, dar milioane sau chiar miliarde de astfel de acțiuni zilnice au un impact devastator asupra mediului înconjurător.

Pentru a restabili o normalitate în ceea ce privește clima, este necesar un efort comun al tuturor locuitorilor planetei. Fiecare gest contează și fiecare persoană poate contribui la reducerea impactului asupra mediului: fie că este vorba de reciclare, economisirea energie, reducerea emisiilor de carbon sau adoptarea unui stil de viață sustenabil, fiecare acțiune individuală are un impact semnificativ în lupta împotriva schimbărilor climatice. Ziua Mondială de Acțiune pentru Climă ne reamintește de responsabilitatea noastră colectivă de a proteja planeta și de a transmite un mediu sănătos și durabil generațiilor viitoare.

Ziua trupelor de apărare CBRN (Chimică, Biologică, Radiologică și Nucleară) este sărbătorită anual în România pe 15 mai. Prin decizia ministerială nr. 297 din 15 mai 1923, s-a înfiinţat în Ministerul de Război, Comitetul Consultativ pentru Chestiunile Tehnice Privitoare la Războiul Chimic. Arma Apărare Chimică, Biologică, Radiologică și Nucleară, pe scurt CBRN, a luat naștere, la 15 mai 1923, în momentul în care gazele toxice au fost utilizate pe timpul Primului Război Mondial, pe frontul de vest, fapt care a dus la mari pierderi de vieți omenești. Numele acestei arme a suferit modificări, denumindu-se de-a lungul timpului și apărare contra gazelor, arma chimică, apărare antichimică sau apărare NBC.

Ziua națională a medicului veterinar se sărbătorește, la nivel național, tot în data de 15 mai. Această dată s-a evidențiat de-a lungul timpului prin evenimente importante pentru această profesie, încă de la înființarea ei. Prima școală de Medicină Veterinară din România s-a înființat prin semnarea decretului, de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la data de 15 mai 1861. Tot în 15 mai, dar anul 1871 un colectiv format din 14 medici veterinari au semnat o „Declarațiune”, care constituit fundamentul înființării Societății de Medicină Veterinară. Societatea a fost desființată în 1949, și reînființată în 15 mai 1971 având denumirea de Asociația Medicilor Veterinari din România. La Congresul Național de Medicină Veterinară din 1994 s-a stabilit ca data 15 mai să devină Ziua Națională a Medicului Veterinar.

Continuăm cu alte evenimente în ordine cronologică:

1567 – S-a născut Claudio Monteverdi, compozitor italian. A fost un compozitor, violonist și cântăreț italian, Claudio Monteverdi este considerat primul reprezentat important al operei moderne. Mai este cunoscut sub numele de părintele operei.

1618 – Astronomul Johannes Kepler confirmă descoperirea celei de-a treia legi a mișcării planetelor (el a descoperit-o prima dată de 8 martie, dar curând a respins ideea după ce s-au refăcut unele calcule inițiale).

1718 – James Puckle, un avocat din Londra, a patentat prima mitralieră din lume. Inventator englez, avocat şi scriitor londonez, a rămas în istorie pentru invenţia sa cunoscută ca arma Puckle, o armă considerată a fi fost prima mitralieră.

1838 – S-a născut Nicolae Grigorescu, pictor român, membru al Academiei, autor a peste 6.000 de lucrări de valoare pentru arta plastică românească, creator de peisaje și portrete. Este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești.

1844 – S-a născut Matei Drăghiceanu, inginer şi geolog; în 1867 s-a înscris la Şcoala de Mine din Paris, fiind primul inginer român de mine; a realizat prima hartă de soluri din România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului Mehedinţi).

1845 – S-a născut Ilia Mecinikov, biolog rus, laureat al Premiului Nobel pentru medicina, microbiolog, imunolog, anatomist și zoolog rus, cunoscut pentru cercetările sale de pionierat în domeniul sistemului imunitar, pentru cercetările sale în domeniul fagocitozei și pentru descoperirea tratamentului holerei.

1859 – S-a născut Pierre Curie, fizician francez, laureat al Premiului Nobel. A fost un fizician francez, pionier în studiul radioactivității, laureat (împreună cu Antoine Henri Becquerel și Marie Curie) al Premiului Nobel pentru Fizică în 1903. Printre altele, împreună cu fratele său, Jacques Curie, a descoperit efectul piezoelectric în 1880.

1861 – S-a deschis, la București, prima școală românească de medicină veterinară. La 15 mai 1861 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de înfiinţare a Şcoalei de Arta Veterinăriei, care a funcţionat în cadrul Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, înfiinţată şi condusă de Carol Davila.

1873 – La Heidelberg, Germania se stinge din viață la vârsta de 53 de ani, Alexandru Ioan Cuza, domnitor al Moldovei şi al Valahiei, domnitor al Principatelor Unite, cel care a pus bazele naţionalităţii româneşti.

1900 – S-a născut medicul Arthur Kreindler, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii de neurologie din România; şi-a legat numele de efectuarea primelor encefalografii din ţară.

1938 – Savantul român Gheorghe Marinescu a încetat din viață. A fost un medic neurolog român, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru al Academiei Române, fondatorul Școlii Românești de Neurologie. În 1898, cu ajutorul operatorului Constantin M. Popescu, realizează primul film științific din lume: „Tulburările mersului în hemiplegia organică”.

1940 – A fost inaugurată linia aeriană București-Sofia-Atena.

1940 – Au fost pentru prima dată comercializați în Statele Unite, ciorapii de nylon.

1955 – S-a semnat Tratatul de independență a Austriei, prin care se reînființa Austria ca stat suveran.

1956 – S-a născut la Giurgiu, Gino Iorgulescu, fotbalist român și actual președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal din România.

1957 – Marea Britanie testează prima bombă cu hidrogen în insula Malden, din Oceanul Pacific, dispozitivul nu explodează așa cum trebuie.

1963 – Gordon Cooper devine primul astronaut american care petrece mai mult de o zi în spațiu.

1970 – The Beatles lansează albumul Let It Be, în Statele Unite ale Americii. Let It Be este al 12-lea și totodată ultimul album de studio lansat de trupa rock The Beatles pe data de 8 mai 1970.

2004 – Josh Findley a calculat cel mai mare număr prim cunoscut până la această dată, 224036583 – 1. Numărul conţine şapte milioane de cifre.

2010 – Tânăra australiană Jessica Watson, a finalizat la vârsta de 16 ani ocolul solitar al lumii cu o ambarcațiune.

2020 – În România a încetat starea de urgență impusă pe 23 martie, fiind înlocuită cu starea de alertă pentru 30 de zile.